3.9 C
București
miercuri, 6 noiembrie 2024 - 1:50
No menu items!

Summit-ul BRICS: Care sunt mizele celor 5 mari puteri emergente

spot_img

Marți începe la Johannesburg întâlnirea la nivel înalt a liderilor Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei și Africii de Sud. Aceste state sunt cunoscute drept grupul BRICS, un acronim al denumirilor din limba engleză. Rațiunea inițială a acestui tip de agregare a fost construirea unei contraponderi la G7 și la sistemul financiar și comercial dominat de SUA. În 2023, mizele sunt mult mai mari, la fel ca și diferențele de abordare strategică din cadrrul BRICS, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și al disputelor diplomatice și comerciale între Occident și China.

La acest Summit, desfășurat în perioada 22-24 august, vor participa președinții Braziliei, Chinei și Africii de Sud, prim-ministrul Indiei și ministrul de Externe al Rusiei. Președintele Vladimir Putin va participa doar prin legătură online, în condițiile în care a fost inculpat de Curtea Penală Interanțională, iar o deplasare atât de lungă, prin foarte multe jurisdicții diferite, aduce riscul unei arestări pe baza mandatului internațional.

Cele cinci state reprezintă 40% din populația globală și aproximativ un sfert din PIB-ul global.

Tentativa acestora de a reorganiza guvernanța globală se bazează pe câteva nemulțumiri comune față de sistemul dominat în prezent de Occident: politicile comerciale, regimul de sancțiuni, percepția că statele sărace sunt neglijate, modul în care funcționează instituții precum ONU, FMI sau Banca Mondială.

În pofida acestor poziții comune, cele cinci state nu au reușit să formeze un pol relevant din punct de vedere politic și economic, din cauza diviziunilor interne și a lipsei unei viziuni coerente. De exemplu, India și China sunt pe poziții opuse în jocul geopolitic din Asia, iar Brazilia a condamnat la ONU agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Lipsa de tonus a acestei mișcări este pusă în evidență și de problemele sistemice ale economiei Chinei – scăderea ritmului de creștere, bulă imobiliară, deflație. Un alt exemplu concret este activitatea New Development Bank, adică banca grupului BRICS, care are o activitate de creditare foarte redusă, inclusiv din cauza sancțiunilor internaționale la adresa Rusiei, ca membru fondator.

O analiză a agenției Bloomberg identifică cinci teme majore ale Summit-ului:

  1. Extinderea

Posibila extindere prin acceptarea altor state este un subiect principal, după ce a fost amânat la summit-urile anterioare.

În 2009, a luat ființă grupul BRIC, iar Africa de Sud a intrat un an mai târziu, adăugând ”S” (South Africa). Deci există precedentul extinderii. În prezent, sunt aproximativ 40 de state care și-au exprimat interesul de a se alătura. Printre acestea, Indonezia, Arabia Saudită, Egipt, Iran, Algeria, Kazahstan sau Argentina.

China și Rusia sunt adeptele unei extinderi, pe principiul clamării ”multilateralismului” în geopolitica mondială. Însă India se teme că BRICS ar putea deveni un instrument al Chinei, deci este reticentă. La fel și Brazilia, care nu vrea să devină ostilă Occidentului. Opoziția Indiei și Braziliei s-a atenuat recent, astfel încâ cele două state cer reguli clare și criterii de admitere. Până acum, 23 de state și-au exprimat formal dorința de a intra în BRICS.

Interesele unor potențiali candidați sunt total direrite. Iran și Venezuela, supuse unui regim sever de sancțiuni, în special la inițiativa SUA, caută să iasă din izolare și să găsească un colac de salvare pentru economiile lor.

State precum Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite văd BRICS ca pe un vehicul pentru un rol mai important pe care vor să îl joace pe scena globală.

State africane precum Etiopia și Nigeria sunt atrase de planul BRICS de a reforma sistemul ONU și de a da o voce mai puternică întregului continent.

Alte state vor schimbări la Organizația Mondială a Comerțului, la FMI sau la Banca Mondială.

Un oficial de la Buenos Aires a afirmat pentru Reuters că, în discuțiile inițiale cu BRICS, Argentina a insistat pentru reconfigurarea sistemului financiar internațional.

Poziționările oficiale ale grupului BRICS reflectă o mare parte din îngrijorările acestor state. În contextul disputelor SUA-China și al izolării Rusiei, creșterea numărului de membri ar putea oferi Grupului mai multă forță.

Însă există limitări majore în privința rezultatelor concrete pe care le poate aduce apartenența la BRICS, iar exemplul Africii de Sud este relevant. După aderarea la BRICS, deficitul comercial al Africii de Sud în relația cu celelalte patru state a crescut de patru ori, până la 14,9 miliarde USD în 2022. Principala cauză este creșterea deficitului cu China. Brazilia și Rusia contează împreună doar pentru 0,6% din exporturile totale ale Africii de Sud.

  1. Sisteme financiare / Monedă comună

Grupul va relua discuțiile despre reducerea ponderii dolarului SUA în sistemul financiar internațional, după ce această temă intrase într-un con de umbră la summit-urile anterioare. Explicația pentru această urgență este că ridicarea dobânzilor în SUA a dus la aprecierea dolarului și la scumpirea materiilor prime, cotate în dolari.

Propunerile includ creșterea ponderii monedelor naționale ale statelor BRICS în schimburile comerciale și crearea unui nou sistem de plăți. Obiectivul unei monede comune este unul pe termen lung.

Câteva state membre deja au trecut la comerțul prin intermediul propriei monede. India are un acord cu Malaysia pentru a crește utilizarea rupiei în tranzacții. Brazilia și China au închiat în acest an un acord pentru utilizarea propriilor monede în comerțul bilateral, iar India și Rusia propus Africii de Sud să își interconexteze sistemele de plăți.

Un raport recent al băncii olandeze ING a arătat că nu sunt semne clare că dolarul american este în ”declin structural”. Există însă provocări de tip economic și geopolitic. Experiența războiului din Ucraina, care a dus la înghețarea activelor valutare ale Rusiei din străinătate, a fost un nou semnal de alarmă pentru statele BRICS.

Acestea vor ”de-dolarizare”, pentru ca SUA să nu mai poată folosi dolarul și sistemele financiare internaționale ca pe o armă. O astfel de dinamică depinde însă nu doar de forța geopolitică a statelor BRICS, ci și de capacitatea altor monede de a putea înlocui dolarul.

  1. New Development Bank

Comerțul între cele cinci state BRICS a crescut cu 56% în ultimii 5 ani, până la 422 miliarde de dolari. PIB-urile nominale adunate înseamnă 25,9 trilioane, adică 25,7% din totalul mondial.

New Development Bank (NDB), care ar putea fi un vehicul pentru activitățile comerciale din interiorul grupului, a estimat că cel puțin o treime din credite vor fi în monede locale până în 2026.

NDB a fost gândită inițial ca o alternativă la Fondul Monetar Internațional și la Banca Mondială. Un oficial sud-african a afirmat că 12 state și-au exprimat intenția de a deveni membri ai NDB.

  1. Ucraina

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei va fi pe agendă. În ultimele 18 luni, de la începutul ofensivei totale, statele BRICS au fost oarecum solidare pe această temă. Doar Brazilia a votat o rezoluție ONU care cerea finalul luptelor și retragerea Rusiei. China, India și Africa de Sud s-au abținut.

  1. Securitatea alimentară

Creșterea masivă a prețurilor la alimente afectează zonele cele mai sărace ale lumii. Acțiunile recente ale Rusiei și Indiei au înrăutățit situația. Rusia a renunțat la acordurile temporare prin care permitea exporturile de cereale din porturile ucrainene. India, care asigură 40% din exporturile totale de orez din lume, a pus restricții la livrările externe, pentru a-și proteja piața locală. Orezul este vital pentru alimentația populațiilor din Asia și Africa, reprezentând aproximativ 60% din totalul caloric.

Acronimul BRIC a fost promovat inițial în 2001 de Jim O’Neill, economistul-șef de la banca Goldman Sachs, într-un raport în care evidenția potențialul de creștere al Braziliei, Rusiei, Indiei și Chinei.

În 2009, Rusia a luat inițiativa de a fonda acest grup ca un club informal, pentru a oferi o platformă de contestare a ordinii mondiale dominate de SUA și de aliații occidentali. Liderilor celor cinci state se întâlnesc anual, iar președinția este pe sistem rotativ, cu durata de un an. Deciziile se iau prin consens. Toate cele cinci state sunt și membre ale G20 – grupul celor mai mari economii ale lumii.

Vlad Bârleanu