Deputatul Cristian-Tudor Băcanu, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania, a vorbit în cadrul conferinței ,”ROMÂNIA ARE NEVOIE DE TINE, IMPLICĂ-TE!’’, organizată de DC Media Group, despre diaspora românească.
„Cum putem cultiva implicarea diasporei în viața publică din România, dar și ce rol poate juca diaspora în viața publică și politică a României?”, l-a întrebat Florin Răvdan, jurnalist DC News și moderator al conferinței, pe deputatul Cristian-Tudor Băcanu.
„O întrebare foarte complicată pentru o țară care se află, cred eu, într-o situație unică în Europa. Peste 30% din cetățenii noștri trăiesc în afara granițelor. Așa cum spunea și domnul Romașcanu, colegul meu, 6,5 milioane de euro au venit în țară în 2023 din diaspora, ceea ce înseamnă că aproximativ 2% din PIB-ul nostru a ajuns în România din diaspora, undeva la jumătate din cât producem în agricultură. Mie mi se pare puțin, sincer să fiu, pentru 30%. Deci, România a avut de pierdut enorm prin faptul că ai noștri compatrioți au ales sau au fost nevoiți mai cu seamă să plece din România să trăiască în altă parte. Nu cred că poate exista o pierdere mai mare decât pierderea resursei umane. Poți să pierzi, știu eu, tehnologie, poți să pierzi resurse minerale pe care le vinzi la un preț sub prețul pieței, dar în momentul în care ai pierdut oamenii, când ai avut un ”brain drain” este dramatic și atunci cred că de aici ar trebui să pornim.
Proiect de țară
Mă gândeam acum, în timp ce îl ascultam pe domnul Romașcanu, că România nu a mai avut un proiect de țară… de când am intrat în Uniunea Europeană. De altfel, noi am avut, din câte țin eu minte, două mari ultime proiecte de țară și anume aderarea la NATO, 2004, și aderarea la UE, 2007. De atunci și până azi, 2024, deci, 17 ani, noi nu am mai avut un proiect de țară. Poate ar fi momentul să ne gândim la un proiect țară care să vizeze diaspora și să vizeze conectarea în permanență a diasporei de România și de societatea românească, și de comunitățile noastre. Dau un exemplu la care m-am gândit: anul acesta avem alegeri prezidențiale, nu vreau să politizez deloc această alocuțiune a mea, nu vreau să fac politică azi, în afară de ceea ce numim noi politici publice, cred că ar fi extraordinar să vedem că un viitor președinte al României să gândească finanțarea unui think thank, vorbeam mai devreme cu domnul Vâlcu despre think thank-uri în România, care să conceapă politici publice în scopul apropierii diasporei de societatea românească.
Conectarea României
Fără să finanțam societatea civilă, fără să finanțăm o școală de gândire va fi foarte greu să avem politici publice și servicii publice care să conecteze România de comunitățile noastre din afară. Mai departe, sigur că e deja în inimile tuturor românilor din afară, toată lumea se gândește la cum putem finanța studiul limbii române pentru că avem deja tineri care au crescut în afara țării, au crescut în Germania, în Marea Britanie, în Canada, în State și care vorbesc româna ca o a doua limbă. Ce putem noi face să îi atragem pe oamenii aceștia? Unii dintre ei sunt în floarea vârstei, au 20 și un pic de ani, au studia în afară, sunt niște tineri extrem de valoroși. Cum putem noi să îi facem să se simtă conectați? Sunt întrebări la care eu astăzi nu am răspunsuri sau poate am răspunsuri parțiale. De aia spun că e nevoie de un proiect de țară și trebuie să ne gândim cu toții și să avem un consens politic în acest sens”, a declarat Băcanu.
Romașcanu: În România se trăiește mai bine ca în Grecia
’’Am avut ocazia, prin diversele poziții vremelnice ocupate, să am contact cu cei din diaspora. Sigur că este o scădere a României pentru faptul că s-a generat un asemenea tip de migrație în decursul ultimilor ani, dar, în același timp, este o chestiune pe care o vedem, pe noi ne doare direct și personal, în rest, este statistică. Cei mai mulți din Statele Unite au origini din Germania, Irlanda, Italia. Întotdeauna oamenii au căutat să meargă spre zone unde le este mai bine și vedem că este o emigrație dinspre Est spre Vest. Dacă mergem acum la Paris, Londra sau Bruxelles vom vedea că mulți oameni care lucrează acolo nu sunt nativi din țările respective. Este firesc ca omenii să își caute un loc mai bun.
Cauzele pentru care oamenii au ales să plece
Este neplăcut și trebuie să analizăm cauzele pentru care oamenii au ales să plece. Noi venim dintr-o lume fundamental individualizată. Ce a fost în comunism a fost o sumă de familii, de interese private, personale, pentru că era foarte complicat să ai o atitudine colectivă, care era penalizată imediat. Și a fost foarte greu să menții o cultură a identității naționale, care să fie deasupra celei a nevoilor personale.
Prin urmare, oamenii nu au simțit o legătură foarte puternică, privind pământul în care s-au născut și au ales să plece la mai bine. Există foarte multe proiecte în acest moment. Chiar astăzi se închide un proiect al Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), respectiv acele tabere ARC pentru copiii din diaspora. Evenimentul de închidere se întâmplă la Buzău, nu întâmplător. Este unul din modurile de a tine contactul permanent între românii care au ales să plece în străinătate și cultura locului de unde au plecat. Este complicat’’, a spus Lucian Romașcanu.
’’Acest lucru este îmbucurător’’
’’Repet, am avut multe discuții cu oamenii plecați. Puțini dintre ei au, într-o intenție imediată, revenirea în țară. Este complicat, au copii la școli acolo. Și-au făcut cariere, dar constatăm, în acest an, pentru prima oară după mult timp, faptul că există, totuși, un flux de reîntoarcere. Acest lucru este îmbucurător. Există măsuri, pe care le-a anunțat și domnul secretar de stat Francisc-Oscar Gal în cadrul acestui eveniment. Le-a anunțat și domnul prim-ministru.
’’Venituri mai mari ca în Ungaria sau Grecia’’
’’Sunt măsuri de încurajare a întoarcerii românilor din diaspora, în special în zona economică, dar să fie sustenabile. Am mai avut partide și chiar un candidat la prezidențiale din acest moment care zicea de zeci de mii de euro per fiecare om. Trebuie să fim raționali și să oferim oportunități pentru cei care revin. Deja, într-un context de creștere economică și de creștere de venituri per locuitor în România, acum mai mari decât în Ungaria sau Grecia, tentația de a veni lângă familie și de a munci în România este mare. Rămâne să luăm toate măsurile pe care putem să le luăm, astfel încât să și concretizăm această intenție. Românii din afara granițelor nu au uitat niciodată, sunt legați de familia de aici.
Anul trecut a fost un record de transferuri financiare dinspre diaspora spre România, de 6,5 miliarde de euro, dacă nu mă înșel. Sunt pe locul 2 la o distanță nu foarte mare de investițiile străine directe. Deci, contribuția lor este însemnată și trebuie respectată! Iar România trebuie să fie prezentă peste tot unde sunt români, prin mesaje, activități, export cultural dedicat lor, pentru că această rădăcină nu trebuie lăsată să se usuce’’, a mai declarat Lucian Romașcanu.
Amalia Capră