SUA și cei mai apropiați aliați ai săi din NATO pregătesc un acord multilateral care le va permite statelor occidentale să acorde garanții de securitate pe termen lung pentru Ucraina, în locul unei promisiuni concrete pentru aderarea la NATO a statului afectat de războiul declanșat de Rusia, potrivit unei relatări a publicației Financial Times.
Așa-numitul grup ”Quad” – format din SUA, Marea Britanie, Germania și Franța — lucrează la o declarație politică amplă împreună cu Ucraina, potrivit unor oficiali citați sub protecția anonimatului, din cauza sensibilității subiectului. Aceștia au afirmat că, sub umbrela acestui gest politic, Ucraina va încheia acorduri bilaterale, care vor formaliza nivelul actual de ajutor militar și financiar, punându-l într-un context care va permite extinderea pe termen lung, dacă va fi necesar. Dar nici documentul-cadru, nici acordurile bilaterale nu vor avea statut legal de tratate și vor fi semnate în afara jurisdicției Alianței Nord-Atlantice. Discuțiile sunt în derulare, iar un acord ar putea fi găsit înainte de summit-ul NATO de la Vilnius (Lituania), de luna viitoare. Sursele citate au atras atenția că nu există un termen până la care acest tip de acord va fi formalizat.
Un oficial american a afirmat că Administrația Biden este în discuții cu aliații săi și cu Ucraina despre ”cum putem să dăm asigurări Ucrainei în legătură cu securitatea sa pe termen lung, pentru descurajarea agresiunilor viitoare, după finalizarea acestui război”. ”Urmărim acest obiectiv prin acordarea către Ucraina ajutorului de care are nevoie acum pe front și prin a-i ajuta să își întărească armata pe termen lung”, a afirmat sursa citată.
Oferta grupului Quad nu se ridică la așteptările Ucrainei, care cere să adere la NATO sau să i se ofere o perspectivă clară în acest sens, cu scopul de a fi protejați de Articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede garanții militare reciproce.
Mai multe state membre ale Alianței sunt reticente cu privire la perspectiva aderării la NATO, în condițiile în care Ucraina se află în război cu Federația Rusă.
Unul dintre oficialii citați a afirmat că, la acest stadiu, membrii NATO nu pot da garanții că vor intra în război, în numele Ucrainei, cu o putere nucleară precum Rusia, dacă se va produce o altă invazie. ”Nu lăsăm să intre state care au un conflict deschis la graniță sau state care, ca în cazul Ucrainei, sunt în război total. (…) Este momentul greșit să vorbim despre aderarea la NATO”, a afirmat o sursă citată de Financial Times.
Alte surse au spus că discuția despre o eventuală aderare la NATO pune în umbră discuția mai presantă despre ajutorul pentru Kiev pentru a-și crește capacitățile defensive în fața Rusiei. Astfel, statele occidentale ar trebui să se concentreze pe trimiterea armelor necesare și pe ajutorul financiar și politic, cu scopul de a respinge invazia și de a descuraja amenințări viitoare din partea Moscovei.
Un alt oficial a declarat că Germania este în discuții cu Ucraina pe idea unui cadru multilateral, în contextul în care toată lumea înțelege că acest format este mult sub pretențiile Ucrainei, pentru că, ”atunci când ești în război, nimic nu e suficient”.
Ben Wallace, ministrul britanic al Apărării, a spus marți că membrii NATO trebuie să își dea seama că președintele Volodimir Zelenski este sub presiune politică și că trebuie să vină cu ceva concret de la Vilnius pentru populația Ucrainei, dacă nu primește invitație de aderare. ”Este perfect de înțeles pentru un președinte care își conduce țara în război. Aceste discuții se derulează în spatele ușilor închise, în foarte multe țări. Ce pot face comunitatea internațională sau membrii NATO pentru a oferi Ucrainei asigurări, reziliență și planificare pe termen lung, pentru a fi siguri că Ucraina este în stare singură sau va fi ajutată să descurajeze Rusia, după acest conflict? Cred că multe din aceste aspecte pot fi rezolvate înainte sau în timpul summit-ului din Vilnius”, a spus Wallace.
Recent, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a afirmat că aliații sunt de acord că Ucraina va deveni membră a Alianței după terminarea războiului, fără a face alte precizări referitor la momentul potrivit pentru acest pas. La Summit-ul NATO de la București din 2008, aliații au decis că Ucraina și Georgia pot adera pe termen lung, fără să ofere un plan de aderare sau garanții de securitate pentru cele două state. Acest gest politic indecis a dus la creșterea agresivității Rusiei, care a invadat Georgia în 2008 și Ucraina în 2014, tocmai pentru a împiedica pierderea influenței geopolitice în aceste spații.
V. Bârleanu