55 milioane de euro, fără TVA, ar urma să coste construirea unui nou penitenciar de maximă siguranţă şi regim închis în România, conform calculelor făcute de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Noua puşcărie nu acoperă însă nici a 30-a parte din deficitul de locuri de cazare pentru condamnaţii din România. O altă soluție ar putea fi parteneriatul public-privat, dar cadrul legal nu permite deocamdată acest lucru. De vreo 2 ani, două firme străine încearcă să convingă statul român să modifice legea privind parteneriatele public-private, dar s-a ajuns doar în faza de memorandum la Ministerul Justiției. O a treia firmă, autohtonă, se bate şi ea pe cel mai controversat contract pe care statul român l-ar putea oferi în acest deceniu, construirea de pușcării private.
Așa că Administrația Penitenciarelor a început să construiască un sat ecologic pentru deţinuţi la Chilia, cu banii câştigaţi dintr-un proiect pe fonduri norvegiene, în lipsa fondurilor guvernamentale sau private.
Penitenciar nou, cu 500 locuri, cât 11 km de autostradă
Sistemul penitenciar din România mai are nevoie de 15.000 de locuri de cazare ca să îndeplineasă criteriile cerute de normativele mondiale privind tortura.
Conform unui răspuns oficial primit de Sursa Zilei de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, instituţia a evaluat încă de acum doi ani cât ar costa construirea unor noi spaţii de detenţie.
- 55 milioane de euro, fără TVA, costuri estimate pentru investiţie într-un penitenciar de maximă siguranţă şi regim închis cu 500 de locuri
- 35 de milioane de euro, fără TVA, pentru un penitenciar cu regim deschis şi semideschis cu 500 de locuri
- 50 de milioane euro, fără TVA, costuri de investiţii pentru un nou penitenciar cu regim mixt cu 500 de locuri
Niciunul dintre guvernele de până acum nu a considerat prioritar acest domeniu, motiv pentru care România este în top 3 cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru condiţiile de detenţie. Aproape un milion de euro însumează despăgubirile de plătit în ultimul deceniu. APADOR-CH susţine că România ar trebui să aibă, până la noiembrie 2014, un Mecanism Național pentru Prevenirea Torturii, deşi guvernul nu a prezentat până acum niciun calendar de acțiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare.
În cei doi ani scurşi de la numeroasele termene şi ultimatumuri primite de statul român pe acest domeniu, mai multe companii s-au arătat interesate să dezvolte proiecte în parteneriat, însă legea nu permite în acest moment niciunei instituţii publice să participe financiar la astfel de proiecte. Întrebată despre planurile de privatizare a penitenciarelor din România, conducerea ANP a explicat oficial că a participat la mai multe seminarii şi conferinţe organizate, în 2012 şi 2013, de Ambasada SUA şi Ambasada Angliei. Ultima dată, chiar în noiembrie 2013, la Palatul Parlamentului, printre organizatori numărându-se şi Comisia Juridică din Senatul României, condusă pe atunci de senatorul Tudor Chiuariu.
Un fost director din ANP lucrează pentru firma care dezvoltă proiecte de penitenciare private
Un raport al Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public Privat, care funcţionează pe lângă Ministerul Marilor Proiecte, a făcut publice detaliile activităţilor de lobby pe care două mari companii de securitate străine îl fac pentru a obţine contractele de dezvoltare a unor penitenciare private în România. Conform unor surse din Ministerul Justiţiei, presiunea pentru astfel de proiecte s-a diminuat toamna trecută, după ce compania G4S Solutions a fost acuzată de o fraudă de câteva zeci de milioane de lire sterline în Anglia, activitatea acesteia fiind investigată de Biroul pentru Fraude Majore.
Pentru Corporația G4S lucrează și col. (r) Marin Dumitru, unul dintre cei mai spartani conducători ai ANP, director general
adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în vremea ministrului Tudor Chiuariu. El s-a reîntors în instituţia din care s-a pensionat în 2011, ca reprezentant al firmei care administrează deja zeci de penitenciare private.
G4S a venit la ANP direct cu planurile de dezvoltare a două astfel de unităţi în judeţele Olt şi Prahova, la Caracal, respectiv Berceni. Asset Management şi Euro Parc Holding SRL ar fi urmat să ofere consultanţă în dezvoltarea proiectelor, susţin reprezentanţii ANP, însă prima nu figurează la Registrului Comerţului din România, iar a doua a supravieţuit, fără prea multe urme, doar din ianuarie 2010 până în ianuarie 2013.
G4S Secure Solutions SRL, cu sediul in sectorul 2, este printre puţinii furnizori de brăţări electronice de monitorizare în mai multe state din Europa, Asia şi Africa, asigură paza sediului central al NATO de la Bruxelles şi adminstrează centre de detenţie în Israel. Corporaţia este ţinta activiştilor pentru drepturile omului şi a unei investigaţii complexe declanşată la plângerea Ministerului Justiţiei din Anglia.
O altă firmă interesată de proiecte cu ANP este UTI Grup, care reprezintă în România un adevărat imperiu în domeniul securităţii private. Firma are ca acţionar majoritar, 96,5%, o companie cu sediul în Olanda, UTI HOLDINGS B.V., unde este reprezentat Tiberiu Urdăreanu şi un offshore cipriot, cu 0,00027 acţiuni. UTI Grup gestionează barierele de acces de la Parlament, Ministerul de Interne, SRI și de la aproape toate instituțiile de stat, la mall-uri sau cartiere rezidenţiale, staţiile de epurare a apelor, semafoarele dar şi sistemul de taxare RATB din Bucureşti.
A treia firmă, CGL, este o corporaţie din SUA care gestionează 28 din 50 cele mai mari penitenciare americane şi derulează proiecte de la 5 la 500 de milioane de dolari. CGL se prezintă ca dezvoltator al câtorva zeci de centre de corecţie din 17 state ale lumii.
Puşcării uriaşe şi ieftine în America
- Arlington County (Virginia): 47 millioane dolari, închisoare cu 656 paturi
- Clayton County (Georgia): 110 millioane dolari, centru de justiţie cu 1.500 de paturi
- Los Angeles County (California): 373 millioane, centru de corecţie 4.964 paturi
Două sunt criteriile după care se calculează eficienţa unui sistem de ispăşire a pedepselor: costuri şi recidivă. Dacă în sistemele occidentale sunt folosite de mai mulţi ani brăţările electronice pentru monitorizarea deţinuţilor periculoşi, în România procedura abia acum urmează să fie introdusă. În privinţa recidivei, însă, România egalează multe state occidentale la gradul mare de revenire în sistemul penitenciar, de 60%. Finlanda, Norvegia şi Suedia sunt statele cu cea mai mică rată a recidivei din Europa, respectiv 30%. Este şi motivul pentru care Administraţia Naţională a Penitenciarelor va construe, din acest an, cu 600.000 de euro din fonduri norvegiene, primul penitenciar ecologic din Europa.
Mihaela Chiper