Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât restul lumii în ultimii 40 de ani: aceste concluzii ale unui nou studiu ridică temeri cu privire la o subestimare a modelelor climatice ale polilor a căror încălzire are o influenţă majoră asupra creşterii nivelului mării, anunță News.ro.
Studiul, publicat în revista Communications Earth & Environment of the Nature, creşte semnificativ rata de încălzire în regiunea din jurul Polului Nord. În 2019, grupul de experţi în climă al Naţiunilor Unite (IPCC) a estimat că Arctica se încălzeşte „de peste două ori media globală”, ca urmare a unui proces specific din regiune.
Acest fenomen, numit „amplificare arctică”, are loc atunci când gheaţa şi zăpada din mare, care reflectă în mod natural căldura soarelui, se topesc în apă de mare care absoarbe mai multă radiaţie solară şi se încălzeşte.
Deşi oamenii de ştiinţă au căzut de mult de acord cu privire la observarea unei încălziri accelerate a Arcticii, estimările lor asupra fenomenului diferă totuşi în funcţie de perioada pe care aleg să o studieze sau de definiţia, mai mult sau mai puţin extinsă, a zonei geografice a arcticii. În noul studiu, cercetătorii, cu sediul în Norvegia şi Finlanda, au analizat patru seturi de date de temperatură colectate în întregul Cercul Arctic de către sateliţi din 1979 – anul în care datele satelitare au fost disponibile pentru prima dată.
Ei au ajuns la concluzia că Arctica s-a încălzit în medie cu 0,75°C pe deceniu, de aproape patru ori mai repede decât restul planetei. Din cauza gazelor cu efect de seră generate de activităţile umane, în principal de combustibilii fosili, planeta a câştigat deja aproape 1,2°C încă din epoca preindustrială. „Literatura ştiinţifică consideră că Arctica se încălzeşte de aproximativ două ori mai repede decât restul planetei, aşa că am fost surprins că concluzia noastră a fost mult mai mare decât cifra obişnuită”, a declarat Antti Lipponen pentru AFP, membru al Institutului de Meteorologie finlandez şi co. -autorul studiului.
Cu toate acestea, studiul a găsit variaţii locale mari ale ratei de încălzire în cadrul Cercului polar. De exemplu, sectorul eurasiatic al Oceanului Arctic, lângă arhipelagul norvegian Svalbard şi cel rusesc Novaya Zemlya, s-a încălzit cu 1,25 C° pe deceniu, de aproximativ şapte ori mai rapid decât restul lumii.
Echipa a descoperit că cele mai avansate modele climatice au proiectat încălzirea arctică cu aproximativ o treime mai mică decât arată propriile lor date. Această discrepanţă, potrivit acestora, ar putea fi explicată prin învechirea modelelor anterioare ale climatului arctic, care sunt în mod constant îmbunătăţite. „Poate că următorul pas ar fi să aruncăm o privire asupra acestor modele, să vedem de ce nu prezic ceea ce vedem în observaţii şi ce impact are asupra proiecţiilor climatice viitoare”, a spus Antti Lipponen.
Încălzirea intensă a Arcticii, pe lângă un impact grav asupra locuitorilor şi asupra faunei locale, care depinde de continuitatea gheţii marine la vânătoare, va avea şi repercusiuni globale. „Schimbările climatice sunt provocate de om şi, pe măsură ce Arctica se încălzeşte, gheţarii ei se vor topi, ceea ce va afecta nivelul global al mării”, a spus Antii Lipponen. „Se întâmplă ceva în Arctica şi ne va afecta pe toţi”, a adăugat el.
R. Dan