Peste un sfert dintre români (26%) susţine că principala barieră pentru care evită plăţile online sau nu utilizează online/mobile banking în tranzacţiile bancare o reprezintă teama de furtul datelor personale, relevă datele unui studiu publicat marţi decompania Reveal Marketing Research.
Analiza arată că, pentru români, cash-ul oferă sentimentul de control datorită contactului direct cu banii (11%), astfel încât aceştia preferă să utilizeze plata cu numerar, în detrimentul plăţii online sau prin aplicaţii mobile. Pe acest subiect, pensionarii sunt cei care au invocat în cea mai mare măsură această barieră în ceea ce priveşte plăţile pe Internet (29%), fiind urmaţi de familiile tradiţionale (27%). De asemenea, 11% dintre cei care locuiesc în mediul rural au menţionat obişnuinţa sau rutina de a merge la bancă sau de a simţi fizic banii cash. În schimb, 18% dintre respondenţi susţin că nu au bariere în a efectua plăţi online sau a utiliza online/mobile banking pentru tranzacţii bancare, iar atât în mediul urban, cât şi în mediul rural se păstrează aceleaşi proporţii în răspunsuri.
Datele analizate de către specialiştii arată că 1% dintre respondenţi spun că au dificultăţi în folosirea cardului şi li se pare complicat să îl folosească. În acelaşi timp, familiile tradiţionale care nu utilizează metodele de plată online au menţionat într-o proporţie mai mare obişnuinţa de a merge la bancă sau de a simţi fizic cash-ul (16%, respectiv 8%), în timp ce „milenialii” fără partener au menţionat teama de necunoscut (13%).
În ceea ce priveşte încrederea în sistemul bancar din România, doar un român din zece s-a declarat sceptic faţă de activitatea instituţiilor financiare şi, ca urmare, evită să utilizeze aplicaţiile mobile pentru tranzacţii bancare. Dintre aceştia, familiile tradiţionale (11%) şi seniorii pensionari (13%) se arată reticenţi faţă de intenţiile băncilor, conform datelor Reveal Marketing Research.
Studiul Reveal Search Marketin a fost realizat prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interview), cu derularea a 1.018 interviuri online cu respondenţi în vârstă de peste 18 ani, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban şi rural, în perioada 4-10 septembrie 2020. Marja de eroare este de +/-3%, iar nivelul de încredere de 95%.