Patru din zece tineri români cu vârsta până în 21 de ani ar prefera să se angajeze într-o multinațională, potrivit unui studiu publicat de compania de consultanță EY România.
Cei mai mulți dintre membrii generației Z care au răspuns chestionarului preferă să lucreze într-o firmă privată (63%), în timp ce aproape unul din cinci intenționează să înceapă propria afacere și doar 12% și-ar dori să muncească în sectorul public.
Concluziile studiului Barometrul încrederii angajaților în companii – 2017:
- În alegerea primului loc de muncă, generația Z din România are cea mai mare încredere în recomandările angajaților actuali ai unei companii. La distanță de un singur punct procentual (48%), se situează sfatul mamei, urmat de cel al consilierului în carieră și de cel al specialistul în recrutare al companiei. Profesorii se situează doar pe locul al șaptelea în răspunsurile milenialilor români la această întrebare, în timp ce, la nivel global, ei sunt în top 3 “influenceri” în ceea ce privește alegerea angajatorului.
- Generația Z va avea încredere în alegerea primului loc de muncă în firmele care oferă oportunități de învățare și avansare în carieră (94%) și asigură stabilitate (80%).
- Din punctul de vedere al încrederii în viitorul șef, aceiași tineri indică respectul ca fiind mai important decât oportunitățile de dezvoltare. Gestionarea echilibrului între viața personală și cea profesională, dar și comunicarea deschisă și transparentă sunt importante pentru 80% dintre respondenți.
- Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant în pierderea încrederii în angajator în România, comparativ cu lipsa unei compensații corecte la nivel global. Pentru angajații români, percepția lipsei unei compensații juste și inegalitatea oportunităților de salarizare și promovare se situează pe locul al doilea, fiecare cu 61% dintre răspunsuri.
- Un nivel de încredere ridicat în companie influențează în cea mai mare măsură mulțumirea angajatului la locul de muncă (62%), nivelul de retenție în companie (60%) și dispoziția de a inova și de a contribui cu idei noi la locul de muncă (54%).
- Un nivel scăzut de încredere crește cel mai mult probabilitatea părăsirii companiei (75%), la distanță mare față de alte efecte ale lipsei de încredere: limitarea numărului de ore lucrate la cel minim necesar și implicarea și productivitatea mai reduse.
- Doar 7% dintre angajații români consideră că sunt recompensați pentru succesul companiei, în timp ce 63% cred că directorul general și ceilalți executivi, împreună cu acționarii, sunt cei care extrag cea mai mare parte din valoarea adăugată creată de firmă.
- Doar 14% dintre angajați au încredere că firma la care lucrează îi plătește corect în raport cu piața și colegii, în timp ce 40% cred foarte puțin acest lucru sau deloc.
- Nivelul de încredere scade și mai mult dacă este analizat relativ la recompensarea performanței cu o majorare a salariului sau promovare. Unul din patru respondenți consideră că nu va fi promovat și nu va primi mărire de salariu în acest an, în timp ce aproape unul dintre trei are foarte puțină încredere în acest lucru.
- Doar 24% dintre respondenți au foarte mare încredere în angajator, ceea ce situează România mult sub media globală, de 46%, după țări ca Germania, China, SUA și Marea Britanie.
- Se observă un nivel destul de redus al încrederii nu doar în angajator, ci și în șef și în echipă. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre respondenți au cea mai mare încredere în echipă.
- Majoritatea angajaților români nu percep un impact major al digitalizării și schimbărilor tehnologice asupra rolului lor în următorii ani, 32% considerând că vor fi afectați doar într-o mică măsură.
Studiul, realizat de EY România în parteneriat cu Hipo, analizează aspecte legate de nivelul de încredere al angajaților în angajator, în șeful direct și în echipă. Studiul are la bază răspunsurile a peste 1.500 angajați cu normă întreagă, provenind din mediul urban, dintre care 72% au vârste cuprinse între 21 și 35 de ani, 24% între 36 și 50 de ani iar 4% au peste 51 de ani. Un al doilea chestionar a fost aplicat, în premieră, la 830 de tineri cu vârsta sub 21 de ani (generația Z).
V.B.