Majoritatea oamenilor de afaceri din România contestă existenţa mitei şi a corupţiei în zona lor de business, deși mediul general este afectat, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Ernst&Young.
Doar 19% au indicat că în sectorul în care firma lor îşi desfăşoară activitatea, mita este o practică des întâlnită pentru a câştiga contracte, comparativ cu o rată de răspuns de 37% înregistrată în Europa de Est. Această afirmaţie a fost susţinută şi de cei 59% dintre respondenţii români, care consideră că oferirea de cadouri, bani sau alte atenţii pentru a câştiga sau menţine o afacere nu poate fi justificată pentru a ajuta o companie să supravieţuiască, nici măcar în situaţia unei recesiuni economice.
Mai mult, 61% dintre respondenţii din România sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai 17% consideră că firmele locale îşi supraevaluează rezultatele din situaţiile financiare.
Doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor şi subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt şi respectarea bugetului.
Rezultatele studiului scot în evidenţă faptul că majoritatea respondenţilor percep corupţia ca pe un fenomen răspândit pe scară largă în ţările lor, dar când vine vorba despre existenţa acestui fenomen în cadrul sectorului de afaceri în care firmele lor activează, percepţia lor se schimbă.
”Pentru a reduce riscurile de fraudă, mită şi corupţie, managementul trebuie să conştientizeze faptul că şi compania pe care o conduce, şi nu doar piaţa locală, este expusă la astfel de riscuri. Acceptarea faptului că aceste riscuri există reprezintă primul pas în crearea şi implementarea unor programe eficiente de descurajare a fraudei”, spune Kenan Burcin Atakan (foto), lider al Fraud Investigation & Dispute Services din cadrul Ernst & Young România.
Studiul arată că majoritatea organizaţiilor au definite politici anti-corupţie iar angajaţii lor consideră că există sancţiuni clare în cazul în care aceste politici sunt încălcate. Deşi majoritatea respondenţilor din România consideră că politicile anticorupţie sunt foarte relevante pentru munca lor, unul din patru este de părere că aceste politici sunt bine definite, dar nu funcţionează.
În România, eficacitatea programelor de conformitate este considerată a fi parţial împiedicată de o lipsă percepută de flexibilitate, întrucât numai 13% dintre respondenţi consideră că politicile anti-corupţie sunt adaptate la nevoile locale.
Această problemă este exacerbată de lipsa de încredere în raportarea fraudelor şi în cadrul ce defineşte semnalarea actelor de corupţie. Mai puţin de jumătate din angajaţii intervievaţi sunt de părere că firma lor susţine persoanele care au raportat cazuri de suspiciuni de fraudă, mită şi corupţie.
Studiul a fost efectuat în 36 de ţări, inclusiv în România. În privința evoluțiilor afacerilor în următoarele 12 luni, românii sunt printre cei mai optimiști – 40%, față de 27% în Europa de Est și 32% media generală.
Vlad Bârleanu