Investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Deloitte, pe baza unor premise conservatoare.
Cea mai mare sumă, respectiv 9,5 miliarde de dolari, va fi reprezentată de impozitul pe profitul companiilor. Din TVA şi accize vor veni 3,7 miliarde de dolari, din contribuţiile la asigurările sociale – 6,5 miliarde de dolari, iar din redevenţe – 5,5 miliarde de dolari. Tot în aceeaşi perioadă, aceste investiţii vor susţine anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă.
Analiştii estimează că producţia de gaze offshore se va ridica la 170 de miliarde de metri cubi, din care 35% va fi exportată. „Există premise ca 65% din acest gaz să fie consumat în România”, a declarat Răzvan Nicolescu, senior expert în cadrul Deloitte, luni, în cadrul unei conferinţe de presă cu ocazia lansării raportului.
Companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră, în perioada 2018 – 2040, conform raportului. „Din aceste investiţii, 54% vor genera impact pentru economia noastră, restul fiind achiziţii din import”, a mai spus Nicolescu.
Concluziile relevante ale studiului:
- Estimările rezultate arată că fiecare mld. USD investit în activități offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar 3 mld. USD în PIB-ul României în următorii 23 ani. Mai mult, contribuie direct și indirect cu venituri de 1,9 mld. USD la bugetul de stat și creează și/sau menține în medie 2.198 de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă (2018-2040). Efectul dezvoltării cu succes a proiectelor upstream offshore s-ar propaga, de asemenea, în sectoarele conexe (de exemplu, transportul și distribuția de gaze naturale) dar și în alte industrii (de exemplu, industria chimică, petrochimică și producția energiei electrice pe bază de gaze naturale), unde investiții de aproape 9 mld. USD ar fi posibile în urma surplusului de gaze și competitivității economice astfel create. La rândul lor, aceste investiții ar conduce la înființarea și menținerea a cca. 42.000 de locuri de muncă până în 2040, la un impact cumulat estimat de 18,3 mld. USD asupra veniturilor la bugetul de stat, precum și la un surplus cumulat de aproape 99 mld. USD în producția națională de bunuri și servicii între 2020 și 2040.
-
Aceste resurse suplimentare de gaze naturale, devenind comercial viabile, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea țintelor de decarbonizare pe termen lung, precum și la dezvoltarea infrastructurii naționale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, cum ar fi chimia și petrochimia.
-
În perioada 2018-2040, estimările indică faptul că, în proiectele offshore vor fi angrenați, în medie, peste 700 de angajați în fiecare an, pe întreaga perioadă. Aceste noi locuri de muncă vor susține, în mod indirect, alte 22.644 de locuri de muncă oferite de furnizorii de bunuri și servicii ai concesionarilor. Mai mult, impactul indus de cheltuielile angajaților concesionarilor, dar și a furnizorilor va conduce la susținerea a altor 7.254 de locuri de muncă, în diverse industrii și sectoare de activitate.
-
Pentru perioada 2018–2040, veniturile totale la bugetul de stat generate ca urmare a exploatărilor offshore vor ajunge la 26 mld. USD, cea mai mare parte a contribuțiilor fiscale provenind din plata impozitului pe profit și a contribuțiilor la asigurări sociale. Rezultatele nu includ veniturile pe care statul român, în calitate de acționar la companiile implicate în dezvoltările offshore (de ex. OMV Petrom), le-ar puteaobține suplimentar din dividendele distribuite anual ca parte a profitului realizat și impactul cheltuielilor statului din distribuția acestor dividende.
- Impactul direct al proiectelor offshore asupra veniturilor la bugetul de stat, generat prin contribuții fiscale, se va ridica la 11,9 mld. USD. În principal, aceste contribuții se compun din redevențele și din impozitul pe profit plătite de către concesionari. Impactul indirect se va ridica la 10,4 mld. USD și constă, în primul rând, în contribuții la asigurările sociale, impozitul pe venit plătit de persoanele fizice și taxele pe produse (TVA și accize). Adițional, un impact indus se propagă în economie în urma cheltuielilor efectuate de către angajații direcți și angajații furnizorilor. Aceste contribuții se vor ridica la 3,7 mld. USD și reprezintă, în principal, contribuții la asigurările sociale și taxele pe produse (TVA și accize).
-
Multiplicatorul de impact asupra PIB-ului este de 3,0, ceea ce indică faptul că 1 USD cheltuit în proiectele din Marea Neagră va genera 3,0 USD în economia românească
- Dezvoltarea proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră ar trebui să creeze noi oportunități și pentru alte industrii românești, contribuind la revenirea acestora la nivelul realizărilor trecute, sau la dezvoltarea de noi produse și servicii pentru economie. Scenariile, bazate pe planurile investitorilor publici și privați, s-au concentrat pe ipoteza conform căreia o parte a gazelor naturale extrase din Marea Neagră ar putea fi comercializate în funcție de:
- – Dezvoltarea sistemului de transport al gazelor naturale (planificată de Trasgaz și menționată în Planul de Dezvoltare 2018-2027);
- – Dezvoltarea rețelei de distribuție a gazelor naturale (cel puțin 1 mil. de gospodării care momentan își încălzesc locuința cu biomasă vor trece la un sistem pe gaze între 2020 și 2030);
- – Înlocuirea/dezvoltarea unităților de cogenerare de înaltă eficiență pe baza arderii gazelor naturale (care furnizează energie termică e baza sistemelor de încălzire centralizată pentru mai mult de 1 mil. clienți);
- – Reabilitarea și dezvoltarea unor active cheie din industria chimică și petrochimică.
Studiul a fost realizat la solicitarea Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).
T.S.