Mai multe universități din România își încurajează studenții să meargă acasă să voteze la alegerile parlamentare de Ziua Națională, duminică, 1 Decembrie, și au transmis că vineri și luni cursurile se vor desfășura online. Cu toate acestea, mii de studenți români sunt împiedicați să-și exercite dreptul fundamental de a vota la alegerile parlamentare din cauza lipsei unui sistem de vot prin corespondență în țară.
Situația, detaliată de revista Intro, publicație a studenților de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, scoate în evidență dificultățile pe care tinerii le întâmpină din cauza distanței, a lipsei vizei de flotant și a programului încărcat.
Pentru studenți, procesul de a vota implică adesea călătorii de sute de kilometri până în localitățile de domiciliu, ceea ce înseamnă timp, bani și absenteism de la cursuri sau locuri de muncă. În lipsa unor soluții accesibile, precum votul prin corespondență sau online, multe voci rămân neauzite.
„Nu pot vota, deși îmi doresc”
George Macovei, student la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj, este unul dintre cei afectați. Originar din Săveni, județul Botoșani, George declară că îi este imposibil să se întoarcă acasă pentru a vota. „Din Cluj până acasă fac 7 ore cu trenul, plus încă una cu mașina. În weekend lucrez, deci nici așa nu pot pleca”, explică tânărul.
Dezamăgit că nu poate participa la scrutin, George subliniază importanța fiecărui vot: „Cred că votul meu ar fi putut face o diferență, având în vedere ce s-a întâmplat între Lasconi și Ciolacu la prezidențiale – doar 2.000 de voturi au făcut diferența. Dacă am avea vot prin corespondență, m-aș înscrie din prima secundă.”
Lipsa vizei de flotant, un obstacol major
Conform legii, studenții pot vota în orașul unde studiază doar dacă au viză de flotant. Totuși, realitatea arată că mii dintre ei semnează contracte de închiriere la negru, fără a-și putea înregistra oficial domiciliul temporar. În România, nu există obligația de a declara chiria la primărie, iar acest lucru amplifică problema.
În anul universitar 2023-2024, România numără aproximativ 540.000 de studenți, dintre care majoritatea provin din alte localități decât cele în care studiază. Fără un sistem alternativ, zeci de mii de tineri riscă să fie excluși de la vot.
Soluțiile există, dar lipsesc din practică
În alte țări, studenții și cetățenii aflați departe de locurile de domiciliu au la dispoziție sisteme flexibile de vot, precum votul prin corespondență sau cel online. În Statele Unite, de exemplu, astfel de opțiuni sunt o normalitate, permițând alegătorilor să-și exprime preferințele fără a se deplasa.
În România însă, propuneri precum votul prin corespondență pentru cetățenii aflați în țară sau votul online rămân la stadiul de dezbateri. „Rezultatul alegerilor parlamentare ar putea fi influențat semnificativ de absenteismul studenților, care adesea sunt nevoiți să aleagă între cursuri, locuri de muncă și dreptul la vot”, concluzionează revista Intro.
Până atunci, studenții continuă să ceară soluții. „Noi suntem viitorul țării, dar nu avem posibilitatea să ne facem auziți. Nu pot să nu mă întreb: dacă noi nu contăm acum, când vom conta?”, se întreabă George Macovei.
D.Constantin