Ministerul Finanțelor Publice (MFP) îşi propune să crească ponderea finanţării deficitului bugetar din surse interne de la 50% în 2014 la 60% în 2015 şi 70% în 2016, se arată în Strategia de Administrare a Datoriei Publice Guvernamentale pentru perioada 2014 – 2016. Asta înseamnă că statul va rămâne clientul fidel al băncilor interne, deși autoritățile recunosc că împrumuturile externe au randamente mai bune.
”Băncile vor continua să rămână principalii investitori pentru finanţarea statului, în ipoteza în care băncile-mamă îşi vor menţine expunerea către filialele din România. Cererea susţinută de titluri de stat din partea băncilor comerciale are la bază contextul actual în care activitatea de creditare înregistrează în continuare valori negative, iar procesul de reluare a creditării este de aşteptat să fie gradual”, se arată în strategia privind datoria publică.
Cu alte cuvinte, Guvernul vrea să fie, în continuare, clientul fidel al băncilor interne chiar și în condiţiile în care România a reușit să împrumute sume mari de pe piețele externe la randamente-record.
”Ponderea semnificativă a împrumuturilor de la instituţii financiare internaţionale contractate la rate de dobândă favorabile explică nivelul mai scăzut al costului finanţării externe; în plus, obligaţiunile emise pe pieţele internaţionale de capital sunt, de regulă, emise cu randamente semnificativ mai mici în comparaţie cu titlurile de stat emise în moneda naţională”, se arată în aceeași strategie.
Statul are un necesar brut de finanțare de aproape 60 de miliarde de lei în acest an și a anunțat emiterea unui volum maxim de titluri de stat de aproximativ 50 miliarde de lei (pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice) estimat pentru anul 2016. Asta înseamnă că pentru un orizont de timp de cel puțin 2 ani, statul va concura serios privații în lupta pentru credite de la bănci, cu atât mai mult cu cât alți investitori par mai puțin interesați de titlurile de stat.
”În cadrul grupului de investitori instituţionali, fondurile locale de administrare de active şi fondurile de pensii deţin o cotă relativ redusă pe piaţa titlurilor de stat, însă au un potenţial semnificativ de sprijinire a dezvoltării pieţei locale în viitorul apropiat”, se precizează în documentul MFP.
Activele nete totale deţinute de fondurile private de pensii au crescut de la 10,2 miliarde lei în 2012 la 14,7 miliarde lei în 2013, şi se aşteaptă ca aceste active să crească cu aproximativ 500 de milioane de lei anual, pe măsură ce contribuţia la Pilonul II se va majora de la nivelul actual de 4,5% la 6% până în 2016.
În plus, activele fondurilor private de pensii vor beneficia, de asemenea, de o creştere, întrucât contribuţia obligatorie (în prezent de 10,5%) în cadrul sistemului public (Pilonul I) înregistrează o redirecţionare treptată către fondurile cu administrare privată (Pilonul II) până în 2016.
Chiar și așa, interesul fondurilor private de pensii în titlurile de stat s-ar putea dovedi a fi insuficient pentru a deveni un concurent serios al băncilor în creditarea statului.
Cosmina Croitoru