Comisia Europeană încearcă să accelereze procesul legislativ pentru introducerea obligatorie în UE a infrastructurii necesare tranziției către combustibilii alternativi, principalele obstacole fiind slaba pregătire a statelor membre și lobby-ul agresiv al companiilor petroliere.
Executivul UE a prezentat contextul și stadiul acestui dosar, într-o serie de evenimente publice care au avut loc la începutul acestei săptămâni la Bruxelles. Sursa Zilei a selectat elementele principale de context și declarațiile făcute de persoanele implicate.
- În prezent, Europa este foarte dependentă de importurile de petrol pentru transporturi. În 2010, 94% din energia consumată în transport a fost pe bază de țiței, iar 84% din această cantitate a fost importată. În 2011, nota de plată zilnică pentru petrolul importat a fost de 1 miliard de euro. Aceste importuri aduc Uniunea Europeană în situația de a avea un deficit comercial de 2,5% din Produsul Intern Brut.
- Furnizarea de petrol depinde în mare măsură de regiuni instabile politic, fapt care provoacă îngrijorare. Creșterile bruște de prețuri provocate de speculații au costat suplimentar economia europeană 50 de miliarde de euro pe an, în ultimii ani.
- Comisia afirmă că este necesară o strategie pentru a face treptat tranziția către combustibili alternativi, inclusiv prin construirea infrastructurii necesare, pentru a reduce costurile.
- Dezvoltarea combustibililor alternativi și investițiile în infrastructura de distribuție ar aduce creștere economică, prin dezvoltarea industriei, ar permite înființarea de locuri de muncă și ar reduce emisiile de CO2.
- Strategia se referă la un mix de combustibili: electricitate, GPL (gaz petrolier lichefiat), GNL (gaz natural lichefiat), GNC (gaz natural compresat), biocombustibili, hidrogen. Fiecare din aceste soluții este aplicabilă pentru transportul terestru sau naval. Progresul în domeniul aerian este foarte lent. Statele vor avea flexibilitatea să-și dezvolte politici proprii de dezvoltare, conform contextului național.
- Comisia a propus o directivă care are ca scop dezvoltarea combustibililor alternativi. Directiva aduce un standard tehnic unic în UE pentru reîncărcarea mașinilor electrice, astfel încât să permită o mobilitate totală a cetățenilor în UE. De asemenea, sunt stabilite ținte precise pentru statele membre în ceea ce privește infrastructura. România s-a angajat să aibă 10.000 de puncte de încărcare până în 2020, în condițiile în care, acum, are doar unul.
- Siim Kallas, comisarul european pentru Transporturi, a afirmat că principala problemă a Comisiei a fost lipsa standardelor comune, care acționau ca o barieră în dezvoltarea combustibililor alternativi. Declarația a fost făcută luni, la conferința ”Moving Europe Forward with Clean Transport Fuels”.
- La același eveniment, Henrink Hololei, șeful de cabinet al lui Kallas, a afirmat că se încearcă ruperea unui ”cerc vicios” prin această propunere de directivă. În prezent, nu există infrastructură dezvoltată pentru autoturisme electrice, prin urmare sunt puțini consumatori care cumpără astfel de autoturisme, prin urmare prețurile producătorilor sunt foarte mari în comparație cu autoturismele clasice. Acest cerc vicios ar putea fi rupt prin dezvoltarea infrastructurii, iar aceste investiții se așteaptă a fi făcute de statele membre, de mediul privat, sau în parteneriat. În principiu, statele vor putea accesa fonduri europene pentru acest tip de infrastructură.
- Europarlamentarul Carlo Fidanza, raportor pe acest dosar, a afirmat că scopul este construirea unui punct de reîncărcare la fiecare 400 km pe fiecare drum din rețeaua europeană TEN-T.
- Pentru a intra în vigoare, directiva trebuie să treacă de Consiliul UE și de Parlamentul European (PE). În prezent, sunt negocieri între statele membre, care pornesc de la niveluri diferite de dezvoltare în acest domeniu. Astfel, în varianta finală, directiva ar putea să nu mai conțină ținte obligatorii în privința numărului de puncte de reîncărcare, așa cum cere Comisia, pentru că nu le acceptă statele membre. Cea mai mare presiune pentru diluarea acestei strategii și abandonarea țintelor vine din partea companiilor petroliere, care exercită un lobby puternic asupra statelor membre și Parlamentului European. Marii giganți din industria petrolului au interes să vândă benzină și motorină, nu să aibă concurență.
- Arijandas Sliupas, ministrul transporturilor din Lituania, stat care deține președinția rotativă a UE, a afirmat că se așteaptă la un compromis din partea statelor membre până la Consiliul European din decembrie și la un vot final în PE în cursul actualei legislaturi, adică în februarie 2014.
- Rainer Bomba, secretar de stat în Ministerul Transporturilor din Germania, a afirmat că nu este posibilă abandonarea petrolului, soluția fiind mixarea soluțiilor. ”O scădere de 25% a consumului de petrol este o țintă fezabilă”, a spus Bomba. Acesta a adăugat că Germania respinge varianta de directivă cu ținte precise.
- Olivier Onidi, director pentru Inovație și Mobilitate Sustenabilă din Directoratul General pentru Transport – Comisia Europeană, a declarat că punctele de reîncărcare ar trebui puse în locuri publice, pentru a avea un efect psihologic pozitiv asupra potențialilor consumatori. Pe măsură ce mașinile electrice se vor vinde, prețul lor va scădea. ”UE încearcă încă să găsească răspunsuri, în timp ce China și SUA avansează”, a mai spus Onidi.
- În paralel, Comisia Europeană pregătește două comunicări, cu valoare de recomandare, care cuprind măsuri pentru mobilitatea urbană și pentru siguranța pe șosele.
Vlad Bârleanu