Statutul parlamentarilor va merge a cincea oara la vot în Parlament, în sedinţa comună de mâine, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol referitor la modul în care se putea face reținerea, percheziţia sau arestarea unui senator sau deputat. Articolul declarat recent neconstituţional spunea că „cererea (de reţinere, arestare sau percheziţi – n.n.) trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete și temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”.
Curtea a analizat articolul, a constatat că „terminologia este confuză şi lipsită de predictibilitate, fiind susceptibilă de a conduce la interpretări” şi l-a declarat neconstituţional. Însă, surpriză pentru parlamentari, aceiaşi judecători ai Curţii, câteva rânduri mai jos, formulează o motivare mult mai restrictivă pentru procurorii care ar cere Parlamentului arestarea sau reţinerea unui senator şi deputat. Ei spun că este evidentă preocuparea legiuitorului de a asigura fundamentarea cererii de reţinere, arestare şi percheziţie, „atât în fapt cât şi în drept”, ca măsură de protecţie, pentru a arăta buna credinţă şi a nu lăsa loc unor motive de natură politică.
Esenţa acestei protecţii constă în aceea că poate fi ridicatã numai de Cameră şi numai în considerarea temeiului de fapt şi de drept care justifică reţinerea, arestarea, percheziţionarea sau trimiterea în judecată, penalã sau contravenţionalã, a senatorului.” (Decizia nr.46 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994). Aşadar, în sensul art.72 din Constituţie, noţiunea de ”temei” vizează fundamentare în fapt şi în drept a măsurilor solicitate
judecătorii Curţii Constituţionale
Parlamentarii s-au trezit astfel cu un ajutor nesperat din partea Curţii, aşa că au eliminat de tot articolul formulat de ei şi declarat neconstituţional, având în vedere că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii şi au putere de lege.
Motivarea în fapt , invocată de Curtea Constituţională, cuprinde analiza şi evaluarea probelor pe baza cărora s-a stabilit existenţa sau inexistenţa faptelor şi împrejurărilor care au generat litigiul dintre părţi, respectiv pentru ce au fost admise susţinerile uneia din părţi şi înlăturate cele formulate de cealaltă parte. Iar motivarea în drept se referă la justificarea aplicării în cauza judecată a anumitor norme de drept şi de ce li s-a dat acestora o anumită interpretare.
Practic, orice cerere de arestare, reţinere sau percheziţie, care va veni de acum înainte la Parlament, va trebui să conţină probe solide, cu mult mai complete decât au cerut iniţial senatorii şi deputaţii. Surse parlamentare ne-au explicat că în legea Statutului nu mai era nevoie să se introducă formulările Curţii deoarece acest lucru ar fi întârziat votarea legii în ansamblu. ,,Ele sunt obligatorii, astfel că nu avea rost să aşteptăm până la toamnă să trecem legea prin Parlament,” , au mai explicat aceleaşi surse.
Nicoleta Vera