Experții au avertizat că pandemia ar putea duce la o criză de sănătate mintală. Șomajul în masă, izolarea socială și anxietatea îi afectează pe oameni la nivel global. În Japonia, statisticile guvernamentale arată că suicidul a făcut să se piardă mai multe vieți în octombrie decât Covid-19 pe parcursul întregului an, relatează CNN. Numărul lunar de sinucideri a crescut la 2.153 în octombrie, potrivit Agenției Naționale de Poliție din Japonia. Până vineri numărul de decese cauzate de covid în Japonia era de 2.087, conform ministerului sănătății.
Japonia este una dintre puținele economii majore care dezvăluie date în timp util privind sinuciderile – cele mai recente date naționale pentru SUA, de exemplu, sunt din 2018. Datele japoneze ar putea oferi informații altor țări cu privire la impactul măsurilor pandemice asupra sănătății mintale și care grupuri sunt cele mai vulnerabile.
„Nici nu am avut un blocaj, iar impactul Covid este foarte mic în comparație cu alte țări … dar totuși vedem această creștere mare a numărului de sinucideri”, a spus Michiko Ueda, profesor asociat la Universitatea Waseda din Tokyo și un expert în sinucideri. „Asta sugerează că alte țări ar putea vedea o creștere similară sau chiar mai mare a numărului de sinucideri în viitor.”
Japonia s-a luptat de mult cu una dintre cele mai mari rate de sinucidere din lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În 2016, Japonia avea o rată a mortalității prin sinucidere de 18,5 la 100.000 de oameni, a doua doar după Coreea de Sud din regiunea Pacificului de Vest și aproape dublă față de media globală anuală de 10,6 la 100.000 de oameni.
În timp ce motivele pentru rata ridicată a sinuciderilor din Japonia sunt complexe, orele lungi de lucru, presiunea școlară, izolarea socială și stigmatul cultural în jurul problemelor de sănătate mintală au fost citate ca factori favorizatori.
Dar pentru cei 10 ani care au dus până în 2019, numărul sinuciderilor scăzuse în Japonia, scăzând la aproximativ 20.000 anul trecut, potrivit ministerului sănătății – cel mai mic număr de când autoritățile sanitare din țară au început să țină evidența în 1978.
Pandemia pare să fi inversat această tendință, iar creșterea sinuciderilor a afectat în mod disproporționat femeile. Deși reprezintă o proporție mai mică din totalul sinuciderilor decât bărbații, numărul femeilor care își iau propria viață este în creștere. În octombrie, sinuciderile în rândul femeilor din Japonia au crescut cu aproape 83% comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Pentru comparație, sinuciderile masculine au crescut cu aproape 22% în aceeași perioadă de timp.
Există mai multe motive potențiale pentru aceasta. Femeile reprezintă un procent mai mare de lucrători în industria hotelieră, în serviciile alimentare și comerțul cu amănuntul – unde disponibilizările au fost profunde.
Într-un studiu global realizat de peste 10.000 de persoane, realizat de organizația de asistență internațională non-profit CARE, 27% dintre femei au raportat provocări crescute cu sănătatea mintală în timpul pandemiei, comparativ cu 10% dintre bărbați.
Potrivit studiului, femeile s-au confruntat cu aceste îngrijorări legate de venituri. Pentru cei care își păstrează locul de muncă, atunci când copiii sunt trimiși acasă de la școală sau de la centrele de îngrijire a copiilor, de multe ori revine mamelor să își asume aceste responsabilități, precum și sarcinile lor normale de muncă.
Anxietatea crescută cu privire la sănătatea și bunăstarea copiilor a pus, de asemenea, o povară suplimentară asupra mamelor în timpul pandemiei.
Akari, o tânără de 35 de ani care nu a vrut să-și folosească numele adevărat, a spus că a solicitat ajutor profesional anul acesta, când fiul ei prematur a fost internat timp de șase săptămâni. „Eram destul de îngrijorată 24 de ore”, a spus Akari. „Nu am avut nici o istorie de boli mintale înainte, dar mă vedeam tot timpul foarte anxioasă.” Sentimentele ei s-au înrăutățit pe măsură ce pandemia s-a intensificat și și-a făcut griji că fiul ei se va îmbolnăvi de Covid-19. „Am simțit că nu există nicio speranță, am simțit că mă gândesc întotdeauna la cel mai rău scenariu”, a spus ea.
În martie, Koki Ozora, un student în vârstă de 21 de ani, a început o linie telefonică de 24 de ore, numită Anata no Ibasho (Un loc pentru tine). El a spus că linia fierbinte, o organizație nonprofit finanțată prin donații private, primește în medie peste 200 de apeluri pe zi și că marea majoritate a apelanților sunt femei.
„Au pierdut slujbele și trebuie să-și crească copiii, dar nu au avut niciun ban”, a spus Ozora. – Deci, au încercat să se sinucidă. Majoritatea apelurilor vin noaptea – de la 22:00, până la 4 dimineața. Cei 600 de voluntari ai organizației nonprofit locuiesc în întreaga lume în diferite fusuri orare și sunt treji pentru a le răspunde. Dar nu sunt suficienți voluntari pentru a ține pasul cu volumul mesajelor, a spus Ozora.
Acestea acordă prioritate mesajelor care sunt cele mai urgente – caută cuvinte cheie precum sinuciderea sau abuzul sexual. El a spus că răspund la 60% din mesaje în termen de cinci minute, iar voluntarii petrec în medie 40 de minute cu fiecare persoană.
În mod anonim, prin mesaje online, oamenii își împărtășesc cele mai profunde conflicte interioare. Spre deosebire de majoritatea liniilor telefonice de sănătate mintală din Japonia, care primesc solicitări prin telefon, Ozora spune că mulți oameni – în special generația mai tânără – sunt mai confortabili cerând ajutor prin mesaje.
În aprilie, el a spus că cele mai frecvente mesaje au fost de la mame care se simțeau stresate în legătură cu creșterea copiilor lor, unele mărturisind gândurile despre uciderea propriilor copii. În zilele noastre, el spune că mesajele femeilor despre pierderea locurilor de muncă și dificultățile financiare sunt frecvente – precum și despre violența domestică.
„Am acceptat mesaje, cum ar fi: Sunt violat de tatăl meu sau Soțul meu a încercat să mă omoare”, a spus Ozora. „Femeile trimit astfel de mesaje aproape în fiecare zi. Și este în creștere.” El a adăugat că creșterea mesajelor se datorează pandemiei. Înainte, existau mai multe locuri de „evadare”, cum ar fi școlile, birourile sau casele prietenilor.
Presiune asupra copiilor
Japonia este singura țară din G-7 în care sinuciderea este principala modalitate de deces pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani. Și sinuciderile în rândul celor sub 20 crescuseră chiar înainte de pandemie, potrivit ministerului sănătății. Întrucât restricțiile pandemiei îi scot pe copii din școală și din situațiile sociale, aceștia se confruntă cu abuzuri, vieți stresante la domiciliu și presiuni de a rămâne în urmă cu temele, a spus Ozora. Unii copii cu vârsta de până la cinci ani au trimis mesaje la linia fierbinte, a adăugat el.
Închiderea școlii în timpul pandemiei din primăvară a contribuit la acumularea temelor; De asemenea, copiii au mai puțină libertate de a-și vedea prietenii, ceea ce contribuie și la stres, potrivit Naho Morisaki, de la Centrul Național pentru Sănătatea și Dezvoltarea Copilului. Centrul a efectuat recent un sondaj pe internet a mai mult de 8.700 de părinți și copii și a constatat că 75% dintre elevii japonezi au prezentat semne de stres din cauza pandemiei.
Morisaki spune că crede că există o mare corelație între anxietatea copiilor și a părinților lor. „Copiii care se auto-rănesc au stres și apoi nu pot vorbi cu familia, deoarece probabil văd că mamele sau tatăl lor nu sunt în stare să-i asculte”.
Sursa: CNN
Editor: M.C.