Statele din Europa Centrală și de Est lansează programe de austeritate pentru a reduce deficitele bugetare, într-o perioadă în care inflația persistă, dobânzile sunt foarte mari, iar relansarea economică se lasă așteptată.
O analiză a modului în care guvernele din regiune au abordat problema deficitului bugetar arată că soluțiile preferate până în prezent au fost cele excepționale – de tipul taxelor speciale impuse companiilor din energie și băncilor.
Potrivit publicației Intellinews, Cehia, Slovacia și Estonia impun tăieri agresive, în timp ce partenerii internaționali – Comisia Europeană și FMI – cer măsuri mai dure.
Într-un discurs de săptămâna trecută, Kristalina Georgieva, director general al FMI, a declarat: ”În majoritatea statelor din regiune, consolidarea ar trebui să fi mai ambițioasă decât se prevede în planurile actuale. Deși asta înseamnă alegeri dificile, va aduce un beneficiu triplu: reducerea inflației, scăderea costurilor cu datoria publică și creșterea stabilității financiare”.
Luna trecută, guvernul de centru-dreapta din Cehia a anunțat un set de măsuri cu scopul de a reduce deficitul bugetar de la 3,5% din PIB – previziunea pentru acest an – la sub 2% în 2024 și la 1,2% în 2025. Pachetul fiscal are o valoare de 94 de miliarde de coroane (aprox 4 mld. EUR) și este împărțit egal între tăieri de cheltuieli și creșteri de venituri. Tăierile includ renunțarea la o serie de subvenții și tăierea cheltuielilor autorităților centrale cu 5%. La venituri, apar creșterea impozitului pe profit pentru firme, de la 19% la 21%, creșteri de impozite pe proprietăți, de accize, de contribuții la sănătate și creșterea bazei de impozitare. Pachetul cuprinde și o reformă a sistemului de pensii.
Guvernul din Estonia, condus de Partidul Reformei, de centru dreapta și recent revalidat prin alegeri, a promovat un buget care cuprinde accize mai mari și creșterea TVA și a impozitelor pe proprietăți cu două puncte procentuale. ”Avem nevoie de un moratoriu pe cheltuielile statului. Aceasta este singura metodă prin care putem ieși din groapă. Asta înseamnă să fim cinstiți în legătură cu unele decizii din trecut, pe care trebuie să le abordăm”, a declarat în aprilie prim-ministra Kaja Kallas.
În Slovacia, noul guvern tehnocrat condus de Ludovit Odor, fostul guvernator al bălncii centrale, și-a fixat ca obiectiv principal înainte de alegerile anticipate din septembrie să pregătească un buget de austeritate care să reducă deficitele bugetare, de la 6% – previziunea din acest an – spre zero. ”Știm că finanțele publice din Slovacia sunt într-o situație de risc major”, a spus Odor.
Situația este diferită în Polonia și Ungaria, unde apare presiunea suplimentară a suspendării unor transferuri de la bugetele Uniunii Europene, din cauza problemelor politice, ceea ce pune în pericol echilibrele bugetare și promisiunile pentru electoratul conservator pe care se bazează cele două guverne.
Partidul Lege și Justiție, aflat la guvernare în Polonia, se pregătește de alegerile din octombrie și a anunțat o serie de politici sociale care includ creșterea cu 60% a alocației pentru copii (până la aproximativ 178 de euro), subvenționarea creditelor ipotecare și salarii mai mari în sectorul public. Geoff Gottlieb, reprezentantul FMI pentru Europa Centrală și de Sud-Est, a avertizat că noul avânt al politicilor fiscale din Polonia va contribui la presiunile inflaționiste, ceea ce va avea ca efect creșterea dobânzilor.
În Ungaria, guvernul a retras unele subvenții acordate în pregătirea alegerilor parlamentare din primăvara anului trecut, dar se bazează pe taxe speciale aplicate rețelelor de retail, băncilor, companiilor farmaceutice și din energie pentru a controla deficitul bugetar, strategie care nu este sustenabilă. Cheltuiele angajate în preajma alegerilor au dus deficitul pe 2022 la 6,2% din PIB și datoria publică la peste 76% – cel mai prost indicator din regiune. În primul trimestru al acestui an, economia a înregistrat o scădere de 0,3%. Consiliul Fiscal de la Budapesta a avertizat că întârzierea absorbției fondurilor europene, creșterea economică slabă din principalele piețe de export și prelungirea războiului declanșat de Rusia în Ucraina vor pune în pericol țintele bugetare optimiste.
În Bulgaria, unde marți s-a instalat un guvern pe sistem ”rotativă” după alegerile din aprilie, ministrul de finanțe Asen Vassilev a afirmat că va lucra la o nouă versiune de buget, care să aducă deficitul pe acest an la 3%, cu modificări în politicile de venituri și cheltuieli.
În România, estimările de la începutul anului privind parametrii bugetari par optimiste, în contextul celor mai recente date tehnice și al situației social-politice – seria de angajamente și promisiuni privind creșterea veniturilor pentru mai multe categorii de angajați în sistemul public.
Consumul privat, care este principala componentă a PIB, a scăzut în aprilie cu 3,7% față de luna anterioară și cu 1,6% față de aprilie 2022 – cea mai slabă dinamică din mai 2020, când a fost primul val al pandemiei). Evoluția a fost determinată de nivelul ridicat al inflației (cu impact pentru venitul real disponibil al populației) și de creșterea ratei șomajului. Datele referitoare la execuţia bugetului statului, care au arătat inclusiv scăderea ritmului la încasarea TVA, au dus la înlocuirea șefului ANAF. INS a anunțat joi o creștere economică pentru trimestrul I de 0,1% față de T4 2022 și de 2,8% faţă de T1 2022, scăderea ritmului având ca explicații inflația și incertitudinile în plan regional. Cele mai multe estimări pentru creșterea economică din acest an sunt între 2,8 și 3,2%.
Luna trecută, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede reducerea cheltuielilor bugetare, cu un impact de peste 5 miliarde de lei. Execuția bugetară după primele patru luni arată însă că deficitul a urcat la 1,72% din PIB, respectiv 27,35 de miliarde de lei, de la 1,42% din PIB la sfârşitul lunii martie.
Tăierile bugetare sunt considerate a fi o parte esențială a tentativei de a reduce deficitele și de a plafona datoriile publice, care au crescut spectaculos în ultimii ani, prin impactul cumulat al pandemiei și creșterii prețurilor la energie.
De asemenea, Comisia Europeană va pune presiune pe statele UE să reducă deficitele, pentru că 2023 este ultimul an de suspendare a Pactului de Stabilitate și Creștere, care impune deficite de maximum 3% din PIB. Asta înseamnă că, din 2024, statele care depășesc acest prag riscă din nou procedure de infringement și amenzi.
Dificultatea majoră vine din faptul că aceste tăieri bugetare ar trebui să fie aplicate într-un climat marcat de stagnare sau recesiune, prețuri mari la energie, inflație și dobânzi mari, un mix complicat care afectează gospodăriile și companiile. Germania, principalul partener comercial pentru statele din zonă, a intrat în recesiune tehnică. Politicile monetare au dus dobânzile la un punct maxim pentru ultimii ani, dar inflația este încă ridicată, din cauza compenentei importurilor și a concurenței de pe piața muncii, care ține salariile în creștere.
Vlad Bârleanu