Proprietarii de restaurante, terase, locuri de joacă sau cazinouri care se simt discriminați faţă de alţi antreprenori care şi-au putut redeschide afacerile după încetarea stării de urgenţă pot ataca în instanţă Hotărârea de Guvern emisă, luni, prin care se instituie starea de alertă.
Chiar dacă Legea privind instituirea stării de alertă a intrat în vigoare, OUG 68/2020 nu a fost abrogată şi oferă cadrul legal pentru ca deținătorii de afaceri să se considere vătămați într-un drept sau interes legitim, scrie Mediafax, citată de Jurnalul.
Articolul 42 din ordonanţă prevede posibilitatea atacării în contencios administrativ a hotărârii de guvern prin care se instituie starea de alertă.
“Hotărârile prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, se publică în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective şi intră în vigoare la data publicării. Hotărârile prevăzute la alin. (1) se aduc neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune în cel mult două ore de la adoptare şi sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de alertă. Hotărârile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate în condiţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ”, prevede OUG 68/2020.
Legea contenciosului administrativ oferă posibilitatea celor vătămaţi nu numai să obţină anularea hotărârii în instanţă, dar şi repararea pagubei create.
“Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”, prevede legea 554/2004.
De asemenea, legea permite Avocatului Poporului să facă propria anchetă, iar dacă apreciază că ilegalitatea actului nu poate fi înlăturată decât prin justiţie, atunci poate sesiza instanţa competentă de contencios administrativ de pe raza domiciliului petentului. În acest caz, petiţionarul dobândeşte de drept calitatea de reclamant, urmând să fie citat în această calitate.
Legea dă posibilitatea şi Ministerului Public să se autosesizeze atunci când constată restrângerea unor drepturi prin exces de putere.
“Ministerul Public, atunci când, în urma exercitării atribuţiilor prevăzute de legea sa organică, apreciază că încălcările drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenţei unor acte administrative unilaterale individuale ale autorităţilor publice emise cu exces de putere, cu acordul prealabil al acestora, sesizează instanţa de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate. Petiţionarul dobândeşte de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate. (5) Când Ministerul Public apreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitim public, sesizează instanţa de contencios administrativ competentă de la sediul autorităţii publice emitente”, mai prevede Legea 554/2004.