Standard&Poor’s: Care sunt implicațiile unui Grexit pentru băncile cu capital elen din România. GRAFICE

Cele mai mari riscuri sunt pierderea unor linii de finanțare și a credibilității

Grecia și creditorii săi internaționali mai au doar 48 de ore pentru a putea ajunge la un acord de ultimă oră și a evita o catastrofă economică, după un nou eșec al discuțiilor, înregistrat joi.

Un raport transmis de agenția de rating Standard&Poor’s către Sursa Zilei arată care sunt cele mai mari riscuri de contagiune către statele din Europa de Sud-Est, în domeniul bancar.

Raportul pornește de la premisa că băncile grcești dețin subsidiare cu importanță sistemică în Bulgaria, Macedonia, Albania, România și Serbia – state pe care le grupează sub denumirile Europa de Sud-Est sau SEE-5.

Aceste subsidiare dețin cote de piață de aproximativ 15% în Romania și Serbia și de peste 20% în Bulgaria și Macedonia.

Coloana albastră – rata de adecvare a capitalului / Coloana roșie – cota de piață a subsidiarelor grecești:

În aceste zile, băncile grecești au probleme majore de lichiditate, pe fondul retragerilor masive ale populației și firmelor din Grecia.

”În scenariul nostru de bază, Grecia va rămâne membru al Zonei Euro. Dar progresul limitat în discuțiile dintre Grecia și creditorii săi, arată că un Grexit este posibil. Credem că ieșirea Greciei, cuplată cu pierderea finanțărilor de urgență de la Banca Centrală Europeană (BCE), ar falimenta sistemul bancar grecesc. În consecință, aceasta ar trimite unde de șoc negative către băncile deținute de greci în Sud-Estul Europei”, se arată în analiza citată.

Principalele concluzii ale documentului:

• Presiunile pe lichiditatea băncilor grecești vor determina aceste bănci să-și aducă lichidități și capital dinspre subsidiare, dar riscul este mic. În contextul unei capitalizări bune și a existenței unei rezerve de lichidități, procesul de dezintermediere ar trebui să fie controlabil.
• Băncile grecești și-au redus expunerile de credit în subsidiarele din SEE-5 din 2008, simultan cu alte bănci din Zona Euro, iar cea mai pronunțată tendință a fost în Bulgaria și România.
• Subsidiarele băncilor grecești nu au expuneri mari pe active din Grecia. Băncile centrale din cele cinci state au interzis deja subsidiarelor să dețină oblugațiuni grecești, să aibă depozite în băncile din Grecia sau să ofere finanțări interbancare către Grecia.
• În zona SEE-5, activele lichide se ridică la aproape un sfert din totalul activelor din sistemul bancar, nu doar din subsidiarele grecești – pițin sub 50 mld €. Spre comparație, băncile din Grecia primesc acum sub 90 mld. € de la BCE, prin programul de asistență de urgență (ELA). Într-un scenariu extrem, banii de la subsidiare ar fi o sursă atractivă, chiar dacă mai puțin generoasă. Băncile centrale din SEE-5 pot însă să blocheze transferurile de bani către băncile-mamă, cu excepția dividendelor.
• Cel mai mare risc este că subsidiarele se vor confrunta cu cereri masive de retrageri, din cauza pierderii de încredere. Turbulențele recente au arătat că există o tendință ca subsidiarele grecești să se confrunte cu retrageri de depozite (ex. 2012, când băncile centrale au intervenit rapid și au oprit tendința). De această dată, dacă BCE plafonează sau suspendă ELA pentru băncile grecești și se impune controlul capitalurilor, s-ar putea declanșa mișcarea de retragere a depozitelor din subsidiare. În acest caz, băncile centrale din SEE-5 trebuie să asigure lichidități, în ultimă instanță, ceea ce va induce costuri și riscuri suplimentare.
• În contextul în care băncile grecești funcționează ca subsidiare, nu ca sucursale (cazul României, unde acestea sunt considerate bănci românești cu capital grecesc) riscurile asupra profilului de țară sunt mai reduse. Viteza și anvergura retragerilor, dacă apar, vor determina și răspunsul autorităților. Băncile centrale vor face eforturi să anuleze presiunea și să evite contagiunea, prin decuplarea acestor subsidiare de la sistemul bancar național. La sfârșitul lunii martie 2015, depozitele din subsidiarele grecești din SEE-5 erau cu 6% mai mici în comparație cu decembrie 2014.

Evoluția depozitelor în perioada dec 2014-mar 2015

• Poziția externă a acestor state s-ar deteriora dacă aceste retrageri de depozite s-ar transforma în ieșiri peste granițe. Acest scenariu este puțin probabil, pentru că cele mai multe mișcări vor fi între bănci diferite ale aceluiași sistem bancar.
• Deși subsidiarele din SEE-5 s-au bazat din 2008 mai mult pe depozitele interne ca sursă de finanțare, unele dintre acestea au un raport credite-depozite supraunitar. În cazul băncilor care au această caracteristică, este nevoie de o altă sursă de finanțare, inclusiv de la banca-mamă. Aceste subsidiare vor avea dificultăți dacă băncile grecești retrag aceste linii de finanțare. Băncile centrale ar putea interveni pentru această nevoie, iar forma și anvergura acestui ajutor va fi determinată de legile naționale și de regimul valutar. De exemplu, Bulgaria, care are consiliu monetar, are posibilități reduse de intervenție.
• În plus, băncile grecești ar putea urmări să-și vândă subsidiarele din SEE-5. Aceasta nu va fi o sarcină ușoară, din cauza ritmului redus de creștere a creditării și a perspectivelor economice incerte. Dacă aceste vânzări se fac înspre alte bănci non-rezidente, impactul asupra balanței de plăți pentru statele SEE-5 va fi neutru. Dacă subsidiarele sunt scoase pe bursă sau vândute către investitori interni, s-ar înregistra o scădere a stocului de investiții străine, cu o consecință negativă asupra balanței de plăți.
• Nu este exclusă posibilitatea unui sprijin guvernamental, ceea ce ar genera o deteriorare a parametrilor fiscali și de datorie și, în consecință, scăderea rating-urilor de țară.

Instituțiile de credit cu acționariat majoritar străin domină piața bancară românească, cu peste 90% din activele bancare brute înregistrate la finele lunii decembrie 2014, potrivit raportului anual al Băncii Naționale a României pentru 2014.

Cele patru bănci cu acţionariat elen de pe piaţa locală sunt Alpha, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească. BNR susține că aceste subsidiare sunt bine capitalizate, cu o rată medie de solvabilitate de 17% şi că pot face faţă unor eventuale retrageri din depozite.

Vlad Bârleanu