România va prelua președinția Uniunii Europene în ianuarie 2019, un pas important pentru o țară care a aderat la UE în 2007, iar acest lucru va împinge țara în centrul atenției la Bruxelles. Atunci când România a devenit membru al UE, existau îngrijorări că țara nu era pregătită, în ce privește nivelul corupției și sistemul de justiție. Din păcate, multe dintre aceste preocupări sunt încă valabile și România rămâne sub supraveghere specială printr-un mecanism de cooperare și verificare (MCM), scrie James Wilson, directorul-fondator al Fundației Internaționale pentru o Guvernare Mai Bună.
Într-un editorial publicat pe siteul International Policy Digest, James Wilson amintește că „țara a fost încurajată în mod activ de către comunitatea internațională să-și continue lupta anticorupție, cu fostul șef al unității anticorupție (DNA), Laura Kovesi, care a câștigat aproape un statut de celebritate în mass-media occidentale”. „Dar comunitatea internațională a neglijat datoria de a insista asupra respectării drepturilor omului și a statului de drept în metodele utilizate pentru a continua această campanie anti-corupție necesară”, precizează Wilson.
„DNA a fost supus unei examinări interne, după ce fostul său șef, Kovesi, a fost surprinsă într-o înregistrare audio din anul 2017 comandându-le subalternilor să efectueze investigații împotriva prim-ministruului și a unor miniștri și folosind expresia «pune presiune» față de guvern pentru ca DNA să nu-și piardă autoritatea. Acest eveniment a fost urmat de dezvăluiri că, în 2015, doi procurori DNA de rang înalt au forțat un martor să fabrice dovezi împotriva fostului deputat Sebastian Gita, martorul spunând că familia sa ar fi devenit țintă dacă nu coopera.
Există îngrijorări în România cu privire la rolul ascuns al serviciilor de informații în direcționarea urmăririlor penale în anchete de anticorupție. De asemenea, s-a arătat că au fost semnate protocoale între Serviciul Român de Informații (SRI) și Curtea Supremă de Justiție, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii și Uniunea Avocaților. Aceste protocoale sunt alarmante în ceea ce privește drepturile omului, proprietatea constituțională și conflictele de interese. Este inacceptabil prin orice standarde europene că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organismul responsabil cu reglementarea activităților judecătorilor și procurorilor, are o relație secretă care ar influența pe judecătorii pe care îi numește să se pronunțe în interesul serviciilor de informații și partenerii lor de la Direcția Anticorupție (DNA). Se susține, de asemenea, că protocoalele sunt folosite pentru a ocoli garanțiile constituționale în colectarea probelor. Existența unor astfel de protocoale face dificilă încrederea în rezultatele sistemului justiției din România (…)
Bineînțeles că trebuie să sprijinim președinția română, dar trebuie să folosim și acest punct de vedere pentru a arăta țării de care ne pasă nu numai de campania anticorupție necesară, ci și de modul în care este dusă. Standardele actuale privind drepturile omului, statul de drept și independența judiciară nu corespund așteptărilor noastre pentru un membru al UE, să nu mai vorbim de președinția Consiliului, o instituție absolut esențială a UE la Bruxelles.
Emanuel Stan