SRI poate pune în executare mandate de supraveghere tehnică în dosare penale de trădare, spionaj sau terorism, dar și în cauze care vizează infracțiuni comise de militari sau fapte de corupție și de serviciu comise de marinari civili. Asta prevede Legea privind aprobarea celebrei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016, girată de fostul ministru al justiției Raluca Prună, lege adoptată marți, în calitate de for decizional, de Camera Deputaților, la aproape 6 ani de la adoptarea ordonanței.
Marți, proiectul de lege a fost adoptat cu 283 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă” şi 10 abţineri.
Proiectul de lege a avut ca obiect reglementarea unor măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, prin intervenţii legislative asupra acelor normative incidente în această materie, ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, prin Decizia nr.51/2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, în ceea ce priveşte sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”.
Reamintim că, pe 16 februarie 2016, CCR a decis că Serviciul Român de Informații nu e organ de cercetare penală, nu poate organiza interceptări. În motivarea deciziei CCR se explica că a fost declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).
Potrivit proiectului de lege, SRI poate pune în aplicare mandate de supravegherea tehnică, în cazuri de trădare, spionaj, terorism.
Ordonanţa 6/2016 mai prevede că „organele Serviciului Român de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informatii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finala din Codul de procedura penală„.
Art. 57, alin. 2 din noul Cod de Procedură Penală prevede: „Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. 55 alin. (5) şi (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârşirii infracţiunilor de către militari sau în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie şi de serviciu prevăzute de Codul penal săvârşite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranţa navei sau navigaţiei ori a personalului”.
Decizia de marți a plenului Camarei Deputaților vine după ce Comisia juridică din Camera Deputaţilor a decis, cu unanimitate de voturi, să supună plenului adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma adoptată de Senat.
Potrivit aceleiași legi, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii.
În plus, organele de poliţie judiciară îşi desfaşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
Serviciile si organele specializate în culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de îndată, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informatiile, neprelucrate, detinute în legatură cu savârşirea infracţiunilor, se mai arată în proiectul de lege adoptat marți.
Raluca Dan