Oficialii SRI susțin că noua lege privind stocarea datelor este indispensabilă în lupta contra terorismului și a crimei organizate
În timp ce oficialii SRI insistă pentru o nouă legislaţie „Big Brother”, judecătorii CCR nu acceptă să confere serviciului control total fără mandat de la judecător. Serviciul Român de Informaţii (SRI) insistă pentru un nou pachet legislativ privind stocarea datelor din sistemele informatice, dar şi achiziţia cartelelor preplătite doar cu furnizarea datelor personale (după modelul abonamentului) motivând cu lupta pentru combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului prin metode capabile să le contracareze pe cele folosite de membrii unor astfel de grupări.
În opinia directorului Direcţiei Juridice a SRI, Dumitru Dumbravă, cel puţin în privinţa accesului la utilizatorii cartelelor preplătite, acesta ar trebui să se facă fără mandat de la judecător. Dumitru Dumbravă a arătat, marţi seară, la B1 TV, în emisiunea Sorinei Matei, că, prin solicitarea unui mandat de siguranţă naţională, s-ar restrânge şi mai mult drepturile şi libertăţile fundamentale.
De multe ori, poate că sunt obligat să restrâng şi mai mult drepturile fundamentale ale unei persoane, pentru că sunt obligat să mă duc la judecător, să cer un mandat de siguranţă naţională pentru a intercepta convorbirile de pe acea cartelă, care de multe ori pot să nu aibă relevanţă în sensul mai larg al operaţiunii
Dumitru Dumbravă
şef Direcția Juridică a SRI
Oficialul SRI a mai arătat că, în acest moment, există un vid legislativ care împiedică existența unui control al fenomenului cartelelor preplătite, folosite, în acest moment, în proporţie de aproximativ 3% dintre utilizatori de telefonie mobilă, în scopuri infracţionale.
În momentul de faţă suntem într-un vid legislativ odată cu invalidarea de către CCR a legii de aprobare a Ordonanţei 111, care între timp nu a fost înlocuită cu niciun act normativ. Deci, în clipa de faţă nu avem un cadru legislativ pentru a avea un control asupra acestui fenomen larg răspândit a utilizării cartelelor preplătite. În acest moment, ştim că un procent însemnat din piaţă este ocupat de această zonă – cred că sunt 12-14 milioane de cartele preplătite – cumpărate de la furnizorii de astfel de servicii, deci un procent însemnat, cam 67% din piaţă. Cifra nu contează, dar foarte multe cartele preplătite funcţionează acum într-un regim de anonimat. Nu avem o problemă cu 97% din utilizatorii acestui serviciu – care nu au bani, nu au timpul necesar să contracteze un abonament, etc. , dar experienţa operativă pe care o avem atestă faptul că 3% din masa aceasta de cartele preplătite este utilizată în scopuri infracţionale, antisociale, în multe locuri atingând aspecte care ţin de securitatea naţională a României.
Dumitru Dumbravă
Smartphone-ul, o armă letală
Dumitru Dumbravă a mai explicat că lipsa controlului în privinţa cartelelor preplătite pune România într-o poziţie neplăcută în faţa aliaţilor săi politici şi militari. Întrebat cum se descurcau până acum serviciile secrete fără o legislaţie care să le permită controlul, chiar şi fără mandat de la judecător, Dumitru Dumbravă a reiterat ce a spus directorul SRI, George Maior: „Nu poţi să opui unor răufăcători care folosesc tehnologie de ultimă oră metode din evul mediu”.
Concret, un smartphone, care poate să depăşească puterea de calcul a calculatoarelor care au asistat programul spaţial Apollo, poate fi folosit ca o armă letală uneori, adică în scopuri antisociale – poţi să te loghezi la un sistem, să declanşezi nişte procese care sunt dincolo de necesitatea de a comunica în anonimat pentru punerea la cale a unor fapte antisociale. Grupurile infracţionale, de crimă organizată folosesc frecvent acest sistem. Ca să nu mai spun că România practic exportă aceste mijloace în exterior, unde sunt utilizate cu succes în operaţiuni împotriva aliaţilor noştri, care au tot dreptul să ne întrebe: “De ce nu aveţi control?”. Ca să dau un exemplu: dacă unul dintre partenerii noştri ne comunică în clipa de faţă că într-un spaţiu controlat de ISIS s-a sunat în România de pe o cartele preplătită, eu nu pot să spun cine utilizează cartela respectivă. De multe ori, cartela e dezactivată imediat, alteori e activă dar nu ştiu cum să o atribui unei entităţi, unei persoane. De multe ori, poate că sunt obligat să restrâng şi mai mult drepturile fundamentale ale unei persoane, pentru că sunt obligat să mă duc la judecător, să cer un mandat de siguranţă naţională pentru a intercepta convorbirile de pe acea cartelă, care de multe ori pot să nu aibă relevanţă în sensul mai larg al operaţiunii. E o situaţie neplăcută pentru noi care, în momentul în care am intrat în acest club select, într-o alianţă militară, am intrat şi cu nişte angajamente
Dumitru Dumbravă
Florin Cosmoiu (SRI): Legile securității cibernetice nu monitorizează pe nimeni
La rândul său, directorul Centrului Naţional CYBERINT din cadrul SRI, Florin Cosmoiu, a precizat că, în privinţa legii privind cartelele preplătite, se lucrează la identificarea unei soluţii care să satisfacă exigenţele Curţii Constituţionale în privinţa protecţiei datelor cu caracter personal, astfel încât instituţiile care sunt responsabile să fie abilitate să înainteze Parlamentului un proiect de lege care să fie dezbătut şi toată lumea să poată contribui la îmbunătăţirea lui.
Cât priveşte legile securității cibernetice, Cosmoiu a explicat că acestea nu au ca scop monitorizarea cetățenilor. Potrivit acestuia, în primul rând, Legea privind stocarea datelor nu se referă la persoane fizice, ci la instituţii publice şi la firme care deţin şi operează sisteme informatice.
Aceste legi nu monitorizează pe nimeni. Există, la cartelele preplătite, solicitarea ca utilizatorul să se regăsească în baza de date a operatorului de date. Iar acel mic procent de 3% care participă la o activitate infracțională să poată fi identificat
Florin Cosmoiu
directorul Centrului Naţional CYBERINT – SRI
„Un cetățean care nu săvârșeșete acte infracționale nu are niciun fel de temere. Nu există monitorizare pe niciuna dintre cele trei legi din acest pachet supranumit Big Brother”, a precizat Florin Cosmoiu.
Augustin Zegrean: „Mă gândesc că toate legile sunt indispensabile”
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, miercuri, înainte de discutarea excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la Legea securităţii cibernetice, că nu simte niciun fel de presiune în legătură cu acest act normativ.
„Personal, nu simt niciun fel de presiune. M-am învăţat cu astea. De 25 de ani sunt obişnuit să se vorbească multe, vrute şi nevrute. Nu mă mai impresionează chestia asta”, a spus Augustin Zegrean.
Preşedintele CCR a precizat că Legea securităţii cibernetice nu se referă la persoanele fizice.
Cât despre declaraţiile oficialilor SRI care susţin că este indispensabil un nou pachet legislativ „Big Brother” care să înlocuiască actele normative declarate deja neconstituţionale de CCR (Legea privind stocarea datelor personale şi Legea cartelelor preplătite), Zegrean a comentat: „Eu mă gândesc că toate legile care se adoptă sunt indispensabile. Nu facem legi doar ca să ne aflăm în treabă”.
Raluca Dan