Tragedia produsă, vineri dimineața, la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța scoate la lumină lipsa de preocupare a autorităților locale, în subordinea cărora se afla unitatea medicală din punct de vedere administrativ, pentru investiții serioase în reabilitarea clădirii.
Ultimele verificări în ceea ce privește funcționalitatea spitalului în caz de incendiu au fost făcute, în toamna anului trecut, după tragedia de la Piatra Neamț, când oficiali ai ISU au descoperit mai multe nereguli la instalațiile de semnalizare și la cele electrice.
Potrivit raportului, în spital nu funcționau instalatiile de detectie, semnalizare si avertizare a incendiilor, iar instalațiile electrice nu erau verificate periodic cu personal atestat. În general, raportul mai arăta că instalatiile electrice se exploatează cu defectiuni, improvizaţii sau în condiţii în care se genereazi supracurenţi sau suprasolicitări din cauza racordării unor consumatori care depăşesc puterea nominală a circuitelor.
La rândul său, ministrul interimar al sănătății, Cseke Attila, a arătat că măsurile medicale impuse de instituția pe care o conduce au fost respectate la spitalul din Constanța. „Pe planul de conformare pe partea medicală, Ministerul Sănătății a dispus două măsuri: ambele sunt realizate în august 2021. Din punct de vedere medical, măsurile au efectuate. E vorba de compartimentul de ATI care nu avea ceva aparate ce au fost achiziționate în august 2021”, a explicat Cseke Attila.
Pe ce s-au cheltuit banii, în ultimii 2 ani
După finalizarea, în 2017, a unor lucrări de reabilitare, recompartimentări interioare și supraetajare a compartimentului exterior HIV/SIDA al Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța (o investiție de peste 1,48 milioane lei), autoritățile locale nu au mai angajat niciun fel de investiții serioase în reabilitarea și modernizarea unității medicale.
Potrivit platformei publice de achiziții (SICAP), de la 1 ianuarie 2019 până în prezent, la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța fondurile au fost cheltuite doar pentru achiziția de medicamente, dezinfectanți, reactivi de laborator, adică, investiții necesare pentru ca spitalul să poată trata pacienți. În plus, în aprilie anul trecut, în plină stare de urgență generată de pandemia de coronavirus, Spitalul de Boli Infecțioase Constanța a încheiat un contract pentru furnizarea de energie electrică, pentru că risca să rămână fără curent, un contract în valoare de peste 172.000 de lei.
Cât despre lucrări, acestea s-au rezumat la demolarea unor clădiri vechi, anexe ale unității medicale – clădirea de anatomie și o clădire ce adăpostea o centrală termică, pentru care s-au cheltuit aproape 300.000 de lei.
Deși în mai 2020, fostul primar Decebal Făgădău anunța aprobarea unui proiect de reabilitare a Spitalului de Boli Infecțioase Constanța, cu fonduri europene, în sumă totală de 25 de milioane de euro, lucrările nu au fost contractate până acum. Care a fost motivul? Autoritățile locale așteptau noi fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după cum susțin medici ai spitalului.
Managerul spitalului din Constanța: „Mereu mi-a fost frică de așa ceva”
Managerul spitalului de boli infecțioase din Constanța, Halichidis Stela, a declarat vineri, că totul era în regulă și nu știe de la ce ar fi putut porni focul în Secția ATI a spitalului.
„Toate actele sunt în regulă, toate defecțiunile constatate în toamna anului trecut s-au remediat, nu era nimic în neregulă. Mie mi-e rău, ce vreți, să mor acum? Aparatura medicală avea contract de mentenanță. Electricianul verifica instalațiile în fiecare zi, ieri au fost verificate. (…)Mereu mi-a fost frică de așa ceva. Stăteam liniștită că totul e în regulă”, a explicat managerul unității medicale.
Raluca Dan