Miniștrii de afaceri interne din statele membre ale UE au discutat, joi, la Palatul Parlamentului, despre inițiativele de combatere a terorismului, consolidarea cooperării polițienești, asigurarea deplinei funcționalități a Spațiului Schengen, măsurile privitoare la migrație și azil.
Întrunirea a avut loc la Palatul Parlamentului, cu ocazia reuniunii informale a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne în contextul deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.
Soluții adecvate pentru Migrație
„În fața problemelor multiple pe care le ridică migrația ilegală, este nevoie de o singură soluție care să ofere răspuns tuturor preocupărilor semnalate la nivelul statelor UE. Nu avem nevoie acum de soluții de antagonizare care să alimenteze populismul, extremismul și să perturbe coeziunea politică din interiorul UE. Dar, cu siguranță, este nevoie să fim constructivi pentru a găsi un fundament comun bazat pe consens. Migrația ar trebui să reprezinte un vector de dezvoltare pentru fiecare stat membru și nu o povară”, a declarat ministrul român al afacerilor interne, Carmen Dan.
Pornind de la propunerea Comisiei de a dezvolta “aranjamente temporare” limitate în timp, care ar putea să servească drept punte până la momentul punerii în aplicare a Regulamentului Dublin, miniștrii afacerilor interne au purtat la București discuții deschise și constructive. Președinția română va continua eforturile pentru identificarea unor soluții în domeniul migrației. În cadrul eforturilor de reducere a fluxurilor de migrație ilegală către UE, dimensiunea externă a migrației și cooperarea cu țările terțe reprezintă o prioritate.
Atunci când a fost adoptată, în mai 2015, Agenda Europeană privind Migrația a propus combaterea crizei migratorii prin prezentarea unor soluții referitoare la toate aspectele fenomenului migraționist, urmărind astfel să obțină rezultate din efectele combinate ale acestora. Un element-cheie este pachetul aferent Sistemului European Comun de Azil, în care un loc central îl ocupă modificarea Regulamentului Dublin. Deși au fost înregistrate multe realizări la toate nivelurile, eforturile trebuie continuate pentru a crea un instrument rezilient la crize viitoare.
Schengen trebuie să funcționeze
Discuțiile din timpul prânzului de lucru au fost dedicate uneia dintre cele mai importante realizări ale integrării europene – spațiul Schengen, recunoscut ca unul dintre instrumentele cheie prin care cetățenii europeni își pot exercita libertățile, iar piața internă poate prospera și dezvolta.
„În privința spațiului Schengen, discuțiile au fost purtate în jurul măsurilor pe termen scurt și mediu pe care Statele Membre le consideră că ar fi necesare pentru a restabili buna funcționare a acestei zone, funcționare afectată de crizele generate de terorism și migrație prin care Uniunea a trecut în ultima perioadă. În context, a existat o tatonare a statelor membre în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen în paralel cu implementarea mecanismelor care oferă un plus de securitate. Mă bucur că pe acest subiect poziția Comisiei Europene este una constantă în sensul susținerii României și Bulgariei pentru aderare”, a subliniat ministrul Carmen Dan.
În ultimul deceniu, conflictele din diferitele regiuni ale lumii sau din vecinătatea UE au condus la mari provocări pentru securitatea internă a UE și managementul frontierelor externe ale UE, punând sub semnul întrebării buna funcționare a spațiului Schengen de liberă circulație și beneficiile sale pentru cetățenii europeni și pentru economia europeană.
În plus, creșterea amenințării teroriste din ultimii ani, în mai multe state membre, a demonstrat că este nevoie de întărirea securității interne a UE, inclusiv prin măsuri noi care să asigure o mai mare coordonare a eforturilor de consolidare a spațiului Schengen.
Astfel, pentru a spori securitatea internă și pentru a contracara efectele negative ale mișcărilor necontrolate în întreaga UE, Comisia Europeană a lansat în mod continuu propuneri menite să îmbunătățească măsurile la frontierele externe și în interiorul teritoriului, să introducă tehnologii moderne pentru uzul autorităților naționale și al agențiilor de aplicare a legii și să dezvolte noi sisteme ori pe cele existente.
Activitatea polițienească într-o lume conectată
Referitor la cooperarea polițienească, miniștrii de interne au discutat despre oportunitățile pe care le poate oferi schimbul de cunoștințe în gestionarea datelor digitale între autoritățile de aplicare a legii pentru a ține pasul cu dinamica mediului infracțional în era digitală.
Bazându-se pe experiențele Rețelei europene de cercetare a tehnologiilor din structurile de aplicare a legii (ENLETS), Europol ar putea fi în măsură să dezvolte și să pună în aplicare o platformă IT comună procedurală și colaborativă pentru schimbul de cunoștințe privind gestionarea datelor digitale. Acest lucru ar permite maximizarea utilizării resurselor disponibile, evitarea suprapunerii eforturilor statelor membre și ale agențiilor europene, beneficiind în același timp de cunoștințele și experiențele colective în ceea ce privește îmbunătățirea răspunsului autorităților de aplicare a legii la criminalitatea cibernetică sau facilitată de mediul cibernetic.
Dezvoltarea unui mediu integrat de acest gen pentru schimbul de cunoștințe privind datele digitale pentru autoritățile de aplicare a legii necesită alocarea resurselor adecvate, așa cum a solicitat Consiliul European în octombrie 2018.
Uniți împotriva terorismului
În ceea ce privește combaterea terorismului, în cadrul reuniunii ministeriale de la București a avut loc un schimb constructiv de opinii referitor la recomandările din raportul Comisiei Terorism a Parlamentului European, fiind discutate cele mai potrivite modalități de abordare a acestei amenințări la adresa securității cetățenilor europeni. Preşedinţia română și-a asumat ca prioritate identificarea de soluții pentru sporirea cooperării şi a schimbului de bune practici între Statele Membre în prevenirea și combaterea terorismului.
Valeriu Motoc