Oamenii de afaceri din Iaşi şi din judeţele învecinate sunt mai puţin încrezători în evoluţia pozitivă a economiei în 2016 decât media la nivel naţional – 51% dintre respondenţii din Iaşi şi împrejurimi sunt încrezători şi foarte încrezători în evoluţia pozitivă a economiei, faţă de 61% dintre respondenţii la nivel naţional, potrivit unui studiu publicat de firma de consultanță EY România şi Doingbusiness.ro.
Barometrul ”Business-2more-Business” are la bază răspunsurile primite de la 147 de oameni de afaceri și antreprenori, care au participat la un eveniment în Iași, în a doua parte alunii martie 2016. Peste jumătate au reprezentat companii cu cifre de afaceri anuale de peste 1 milion de euro.
”Sentimentul de încredere în economie în regiunea Iaşi a scăzut faţă de anul trecut, când 55% dintre oamenii de afaceri din regiune spuneau că sunt încrezători şi foarte încrezători în evoluţia pozitivă a economiei. Cu toate acestea, respondenţii din Iaşi sunt mai încrezători în creşterea industriei în care operează în următoarele şase luni faţă de media naţională – 64% sunt încrezători şi foarte încrezători în această evoluţie pozitivă, faţă de 59% dintre oamenii de afaceri din întreaga ţară”, potrivit unui comunicat al EY România.
”Piaţa locală din regiunea Iaşiului este mai ponderată privind entuziasmul de dezvoltare a economiei în perioada următoare. Regiunea este în continuare afectată de lipsa investiţiilor în infrastructură, dar şi de dezvoltarea mai lentă a industriilor locale, ceea ce se reflectă într-un PIB mult inferior marilor oraşe din ţară – 6.000 euro / capita în 2015, faţă de peste 10.000 euro / capita în Cluj şi Timiş. Cu toate acestea, capitala judeţului beneficiază de o piaţă generoasă a forţei de muncă, fiind un important centru universitar, motiv pentru care a atras şi continuă să atragă mari angajatori în domeniul IT şi BPO”, a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.
Principalele concluzii ale studiului:
- Oamenii de afaceri din Iaşi şi din judeţele învecinate au aşteptări pozitive în măsură mai mică privind evoluţia cifrei de afaceri şi a profitului companiilor din care fac parte, atât faţă de anul trecut, cât şi faţă de media naţională din acest an.
- 41% se aşteaptă la creştere de peste 10% a cifrei de afaceri, faţă de 53% cu un an în urmă, şi doar 25% se aşteaptă la o creştere de două cifre a profitului în 2016, faţă de 42% în 2015.
- 52% se aşteaptă la o creştere a numărului de angajaţi anul acesta, faţă de 71% la nivel naţional.
- Piaţa din regiunea Iaşului este marcată de tendinţe uşor diferite de cele la nivel naţional sau din alte regiuni – astfel, avantajele competitive la nivel local sunt în mai mare măsură preţul scăzut (46% dintre respondenţii din Iaşi faţă de 45% la nivel naţional), dar şi notorietatea brand-ului (37% dintre respondenţii din Iaşi faţă de 30% la nivel naţional).
- Un avantaj competitiv perceput în creştere puternică faţă de 2015, dar şi faţă de media la nivel naţional îl reprezintă parteneriatele comerciale cu alte companii sau instituții (43% dintre respondenţii din Iaşi faţă de 31% cu un an în urmă şi faţă de 37% la nivel naţional).
- 57% sunt de părere că investițiile mai mari în marketing și comunicare le-ar putea creşte vânzările în 2016 – pondere semnificativ mai mare faţă de media naţională – 41%. Urmează diversificarea portofoliului de produse şi servicii (54%) şi extinderea vânzărilor către noi piețe locale sau internaționale (48%).
- Obstacolele în dezvoltarea afacerilor sunt percepute mai acut: 57% se plâng de nivelul birocraţiei (faţă de 43% în 2015 şi faţă de 54% la nivel naţional), iar 37% de starea economiei locale (faţă de 25% în 2015 şi faţă de 15% la nivel naţional).
- Mediul de afaceri local este mai puţin afectat de lipsa de stabilitate politică și viziune a politicilor publicefaţă de media naţională (32% dintre respondenţii din Iaşi faţă de 51% la nivel naţional).
- Referindu-se la măsurile care ar avea cel mai mare impact în următorii trei ani pentru a îmbunătăți dezvoltarea pe termen lung a antreprenoriatului în România: asigurarea stabilității mediului de reglementare și fiscalizare (68%), simplificarea taxării și reglementărilor (55%) şi accesul mai facil la finanţare (36%).
- V.B.