Ponderea cetățenilor UE care consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană este de 64%, înregistrându-se o creștere cu patru puncte procentuale față de rezultatele din octombrie 2016, potrivit unui sondaj publicat de Parlamentul European.
Rezultatele celui mai recent sondaj ”Parlametru” arată că o majoritate clară de 57% dintre cetăţenii europeni consideră că apartenența ţării lor la UE este un lucru bun, un nivel care se apropie de cel înregistrat înainte de criză.
O majoritate apropiată de media europeană, 61% dintre români (-3% faţă de octombrie 2016), consideră că România a beneficiat de statutul de membră UE, în timp ce 48% dintre români (-6% faţă de martie 2017) consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră ca acest lucru nu este nici bun nici rău. 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale.
În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară.
Alte concluzii ale sondajului:
- 43% dintre români (+ 5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni.
- Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.
- Sondajul anterior din martie 2017 a arătat că cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că UE acționează în interesul lor în domenii pe care ei le consideră prioritare. Pe baza acestei recunoașteri a acțiunii UE, interesul pentru UE rămâne ridicat (57%), înregistrând o creștere constantă în timp.
- Cetățenii europeni se așteaptă, de asemenea, ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări. Printre amenințările identificate se menţionează terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România).
- Cetățenii se așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România).
- Cetățenii se așteaptă ca Parlamentul European să sprijine acțiunile împotriva sărăciei și excluziunii (41% în UE, 45 % în România), terorismului (41% în UE, 29% în România) și șomajului în rândul tinerilor (31% în UE, 36 % în România).
- V.B.