Adriana Pistol, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, a declarat sâmbătă că în cursul lunii februarie rata de vaccinare împotriva rujeolei nu depăşea 45% la nivel naţional şi a pledat pentru adoptarea legii vaccinării.
„Această lege aduce în primul rând sancţiuni pentru toate instituţiile publice care nu îşi fac treaba sau nu o fac la timp, pentru că nu putem cere unui părinte să fie perfect informat, perfect convins, dacă fiecare dintre noi, cei care lucrăm în aceste instituţii, nu participăm la îndeplinirea în timp a datoriilor ce ne revin. În boala transmisibilă – şi exemplul cel mai bun este rujeola – timpul contează. Dacă reacţia nu e în momentul oportun, nu vom avea rezultatele scontate şi continuăm să numărăm decese. În România luna trecută încă rata de vaccinare nu depăşeşte 45% pe ţară. La doza suplimentară, de nouă luni, este undeva la peste 20%”, a spus Adriana Pistol, citată de Agerpres.
Aceasta a adăugat că proiectul legii vaccinării este unul perfectibil, dar că este importantă adoptarea şi aplicarea sa, urmând să fie efectuate ajustările necesare.
„Dacă nu facem lucrul acesta, tot o să încercăm să îmbunătăţim ceva ce, de altminteri, nu există în realitatea noastră de zi cu zi. Timpul trece, copiii mor şi suntem în aceeaşi situaţie. Şi acest lucru are impact pe toate bolile transmisibile. Avem studii conform cărora tratamentul unei gripe severe costă aproximativ 1.500 de dolari. Faceţi comparaţia cu o doză de vaccin. Chiar în prezent avem în derulare şi în fază de analiză, vizavi de costurile sociale ale familiilor celor care au bolnavi de gripă severă, şi vom ieşi şi cu aceste date. Am avut de asemenea studii de cost pentru familiile celor care au avut rujeolă în epidemia din 2011-2013. România a cheltuit în jur de 13 milioane de euro. Avem aceste date, sunt pe site-ul nostru, le-am pus la dispoziţia Ministerului Sănătăţii. (…) Cheltuim foarte mulţi bani în sistem pentru că nu facem prevenţie. Am putea preveni foarte multe boli şi cu toate acestea aşteptăm să dăm bani pe medicamente, zile de spitalizare, zile de terapie intensivă”, a mai afirmat aceasta.
Şeful Departamentului de sănătate publică al Administraţiei Prezidenţiale, Diana Loreta Păun, a subliniat că este necesară o legislaţie transparentă şi sustenabilă în domeniul vaccinării.
„Discuţiile pro-vaccinare şi anti-vaccinare ocupă spaţiu din ce în ce mai larg pe agenda publică. Mai mult, aş adăuga şi faptul că problemele Institutului Cantacuzino nu au fost pe deplin rezolvate, iar acesta este singura sursă naţională de producere a vaccinurilor pe o piaţă mondială unde competiţia pentru procurarea de vaccinuri este una acerbă. Avem, deci, nevoie de o legislaţie transparentă şi sustenabilă în domeniul vaccinării. Avem nevoie însă şi de finanţare adecvată, dar şi de asigurarea aprovizionării funcţionale cu vaccinuri. De asemenea, faptul că discuţiile despre vaccinare au căpătat amploare denotă şi un interes din ce în ce mai mare al populaţiei în ceea ce priveşte prevenţia şi acţiunile pe care le poate întreprinde fiecare dintre noi, pentru menţinerea propriei sănătăţi. În acest context, este deosebit de important ca populaţia să fie corect informată în privinţa imunizării prin vaccinare, din surse credibile şi avizate, iar campaniile pro-vaccinare au un rol deosebit de important în acest sens. Principalul argument în schimbarea mentalităţii populaţiei în privinţa vaccinării trebuie să fie informarea, prezentarea riscurilor care pot apărea în cazul nevaccinării”, a spus ea.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a atras atenţia asupra faptului că după adoptarea legii vaccinării va fi necesară şi adoptarea legislaţiei secundare aferente.
„Dacă această lege va fi adoptată, va necesita o legislaţie secundară complexă, care să o facă aplicabilă. Şi trebuie să lucrăm la asta, pentru că de multe ori avem acte normative, legi, care nu se pot pune în aplicare tocmai din cauza lipsei sau inconsistenţei legislaţiei secundare”, a spus Rafila.
T.S.