Sursa Zilei a aflat care este singura firmă din România care poate vinde brăţări electronice pentru arestul la domiciliu, prevăzut de Noul Cod de procedură penală. Corporaţia britanico-daneză G4S – investigată de guvernul britanic pentru fraude de miliarde de lire şi împotriva căreia sunt organizate campanii de presiune publică la nivel european – deţine deja un portofoliu impresionant de contracte cu statul român. Ultima realizare majoră: corporaţia G4S a câştigat, în asociere cu Axis Security, firma deţinută de ginerele lui Vasile Blaga, cinci contracte pentru paza autostrăzilor României. Aceeaşi companie a beneficiat de 8 contracte, în doi ani, cu Poşta Română.
De brăţările electronice, în schimb, ar trebui să se ocupe Poliţia Română, care are la îndemână doar două variante de a pune în practică noile prevederi ale Noului Cod de Procedură Penală: fie licitaţie pentru achiziţionarea dispozitivelor de supraveghere (ceea ce presupune cel puţin organizarea unei centrale de monitorizare şi angajarea de personal specializat), fie subcontractarea acestui serviciu unei firme cu experienţă în domeniu. Oricare dintre aceste două situaţii presupune o decizie guvernamentală pe care niciun oficial român nu şi-a asumat-o până în acest moment. Şi Poliţia Română şi Ministerul Justiţiei au răspuns pentru Sursa Zilei că sarcinile aparţin celeilalte instituţii.
Noul Cod de Procedură Penală, intrat în vigoare la 1 februarie, conţine o prevedere care introduce în România un nou principiu de reabilitare a infractorilor: arestul la domiciliu.
Judecătorul poate dispune ca pe perioada arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere
articolul 221
alineatul 3
Nici Poliţia Română, dar nici Ministerul Justiţiei nu şi-au exprimat, până la această dată, oficial, poziţiile referitoare la modul în care se va aplica această prevedere, mai cu seamă că Ministerul Justiţiei a plătit deja sume importante pentru studierea impactului noilor Coduri. În absenţa răspunsurilor oficiale, Sursa Zilei a încercat să afle care ar fi costurile unui astfel de serviciu discutând cu fiecare jucător major de pe piaţa de serviciilor de securitate privată. Răspunsul este surprinzător: o singură firmă de securitate este pregătită la această oră să livreze aceste echipamente statului român.
Un top făcut, în 2013, de o publicaţie cu specific financiar poziţiona G4S pe primul loc în piaţa serviciilor de securitate, fiind condusă în România de Octavian Călin Mârza. Urmează BGS (România), Securitas Security Services (Suedia), Rosegur (Spania), UTI Group (România) şi Interguard Grup (România).
G4S: România ar putea să scutească până la 80% din costurile de detenţie
Sursa Zilei a încercat să afle cât va trebui să plătească statul român pentru un dispozitiv electronic de supraveghere. PR-ul companiei a răspuns tranşant: nu există competitor, însă nici nu precizat preţul unui astfel de sistem, deşi pe plan mondial există foarte puţini furnizori de astfel de servicii.
Suma costurilor de investiţii şi de administrare se compară cu cheltuielile generate de custodia persoanelor condamnate într-o unitate de timp. Experienţa evidenţiază o plajă mare privind nivelul costurilor: 40-80% din totalul cheltuielilor cu încarcerarea; sunt vehiculate şi valori ce tind către 15-30% din costurile cu custodia
G4S
comunicat pentru Sursa Zilei
PR-ul corporaţiei susţine că „o concluzie pertinentă şi credibilă poate fi luată exclusiv în baza datelor furnizate de un proiect pilot”.
G4S este pregatită să furnizeze echipamente şi/sau servicii de monitorizare electronică performante, la nivelul exigenţelor noilor coduri penale, cu un nivel tehnologic de ultimă generaţie. În acest sens, G4S dispune de resursele necesare, capacităţile şi know-how-ul necesare unui astfel de proiect şi are o experienţă semnificativă în parteneriate pe termen lung cu instituţii publice implicate în supravegherea electronică.
Brăţara electronică este antialergică, rezistă la şocuri şi apă, dar nu şi la creme şi frig.
Vezi aici cum scapă britanicii de monitorizarea la domiciliu
Soluţia este folosită în UK, Olanda, Franţa, Spania, Norvegia, Israel, Africa de Sud, unde, spun cei de la G4S, sunt monitorizati zilnic peste 45.000 de subiecţi. „În cadrul procesului sunt implicaţi zeci de dispeceri, sute de echipaje de intervenţie şi echipaje tehnice”, susţin reprezentanţii G4S.
Sistemul de monitorizare are două componente – receptor şi brăţara, legătura dintre ele fiind asigurată prin comunicaţie radio criptată. Montajul ambelor elemente se face la faţa locului, unde se întreprind o serie de teste pentru a se delimita foarte clar zona în care persoana care poartă brăţara se poate mişca. Braţara se fixează pe piciorul persoanei, folosind echipamente specifice şi personal specializat.
Braţara are încorporată o baterie care îi asigură o autonomie de aproximativ 3 ani. Rezistă la spălare, şocuri şi este făcută dintr-un material antialergic. Aceasta comunică cu receptorul la fiecare 5 secunde pentru a-şi semnaliza prezenţa în raza acestuia. În caz că se intervine asupra ei sau se taie, aceasta va transmite imediat un semnal de alarmă către receptor.
Receptorul se alimentează la 220V dar are încorporat şi un acumulator care îi garantează o autonomie de încă 12 ore în caz că nu există alimentare. În mod normal, acest receptor se poziţionează în mijlocul locaţiei unde persoana în cauza este consemnată. Orice intervenţie asupra lui (schimbare pozitie, scoatere alimentare sau desfacere) va fi semnalizată către dispeceratul de monitorizare şi este urmată de vizita echipei de intervenţie în locaţie.
În caz că receptorul primeşte un semnal de alarmă de la braţară sau nu primeşte semnalul periodic (cel care ar trebui să îl recepţioneze la fiecare 5 secunde), acesta va transmite de asemenea un semnal în dispeceratul de monitorizare, informând personalul despre situaţia existentă. Conform procedurilor, dispeceratul va trimite urgent echipajele de intervenţie la locaţia monitorizată.
Portofoliul G4S: Poşta, CNADNR şi Congresul PPE
Istoria G4S România este legată de 17 ani de numele lui Liviu Târşea, fost angajat SPP, care s-a retras în 2011 din compania înfinţată de el în 1996, sub numele Valahia. G4S Holding reuneşte în prezent firmele G4S Cash Solutions, specializată în transport de bani, şi firma G4S Secure Solutions.
- Date financiare ale G4S Secure Solutions
2010 – 232 de milioane de lei CA, 5408 angajaţi
2011 – 135 de milioane de lei CA, 2684 angajaţi
2012 – 131 de milioane de lei CA, 3391 angajaţi
2013 – 124 de milioane de lei CA, 3773 angajaţi
G4S a asigurat, în 2012, protecţia liderilor europeni la congresul PPE, de la Bucureşti. În 2013, în asociere cu firma lui Ionuţ Rudeanu, Axis Corporate Security Deva, G4S a câştigat contractul pentru paza mai multor autostrăzi. Ionuţ Rudeanu este ginerele liderului PDL, Vasile Blaga. Cele cinci contracte de pază vizează o perioadă de 12 luni, iar CNADNR a plătit peste 3,6 milioane de euro. Consorţiul a reuşit să îşi adjudece toate cele cinci contracte, oferind, de fiecare dată preţul cel mai mic din cei cel puţin 6 participanţi.
În 2008, G4S a încasat aproape 30 de milioane lei din contractele de pază şi protecţie a direcţiilor regionale ale Poştei din Bacău, Cluj, Ploieşti, Galaţi, Craiova. În anul 2006, G4S a avut un contract de verificare a corespondenţei prin intermediul razelor X, un altul de administrare a numerarului şi un al treilea, de monitorizare prin echipamente GPS şi instalare de sisteme de securitate.
Corporaţia G4S, infractorii noului mileniu şi Apartheidul israelian
Specialiştii Ministerului Justiţiei de la Bucureşti au strecurat „dispozitivul de supraveghere electronică” în noile proceduri privind arestul la domiciliu în timp ce în Regatul Unit procedura se află în plin proces de reevaluare. Corporaţia G4S, care oferă servicii publice Justiţiei de pe patru continente, este acuzată de fraude de zeci de milioane de lire sterline după ce ar fi pretins, din 1999 şi până acum, că a oferit servicii de montaj şi monitorizare de brăţări electronice unor infractori morţi, aflaţi în detenţie ori plecaţi în alte state. O investigaţie judiciară făcută de beneficiarul britanic arată că brăţările electronice erau setate „by default” să monitorizeze infractorul până în 2020. Rapoartele de acest fel erau facturate şi plătite de Ministerul Justiţiei ca servicii efectuate.
Nu este corect să facturezi înainte să fie montat echipamentul, la fel cum nu este corect să continui să facturezi după ce aceasta a fost demontat. A fost greşit…. Nu cred că a făcut bine diferenţa dintre bine şi rău
Ashley Almanza
G4S
Sursa: www.opendemocracy.org
În timp ce frauda este investigată la nivel guvernamental de către Serviciul de Fraude Grave, Ministerul Justiţiei din Marea Britanie recunoaşte că nu este capabil să-şi ia înapoi puşcăriile şi serviciile de probaţiune aflate în curs de privatizare.
La nivel mondial, activitatea G4S a generat un adevărat val de opoziţie publică, mai ales după ce jurnalişti de investigaţie au relevat că această corporaţie a furnizat sisteme de securitate pentru închisorile siraeliene, pentru Zidul Apartheid-ului şi poliţia israeliană. Contractul a fost semnat în 2007, G4S fiind considerată în acest fel participant direct la încălcarea drepturilor deţinuţilor politici palestinieni şi a prevederilor Tratatului de la Geneva. Serviciile contractate s-au referit inclusiv la furnizarea de echipamente pentru centrele de detenţie în care au fost închişi copii palestinieni.
Mihaela Chiper