Numele popular al lunii februarie este Făurar, iar denumirea provine din cuvântul latin februum, care înseamnă ritual de purificare. În finlandeză, februarie este luna perlelor, întrucât zăpada de pe ramurile copacilor se topeşte şi se transformă în picături care, îngheţate, arată ca nişte perle de gheaţă. În ucraineană , luna februarie este denumită luna gheţii, a gerului puternic.
Florile lunii februarie sunt violeta şi primula. În simbolismul creştin, violeta reprezintă virtutea umilinţei sau a modestiei, pentru că răsare pe mormintele virginelor sau ale sfinţilor. O legendă povesteşte că violeta şi-a căpătat culoarea graţie zeiţei Venus. Primula – prima rosa, cea dintâi floare a anului, este un binecunoscut simbol al primăverii, simbolizând tinereţea sau prima iubire.
Arborii lunii februarie sunt plopul, cedrul şi pinul. Copac al echinocţiului de iarnă în simbolismul celtic, plopul era considerat arbore înzestrat cu darul vorbirii sau al şoaptelor şi cu capacitatea de a rezista vicisitudinilor şi de a reuşi să îşi înfrângă inamicii sau soarta. Plopul era văzut ca un simbol al lui Alcides Hercules, zeul puterii vindecătoare. Cedrul simbolizează vindecarea, purificarea şi protecţia. Numele sanscrit derivă din termenul devdar – lemnul zeilor. Pinul semnifică creativitate, viaţă, longevitate şi nemurire, reprezentând curaj şi îndrăzneală.
Piatra preţioasă a lunii februarie este ametistul, piatra sincerităţii, care are calitatea de a reduce tensiunile mentale, de a da naştere unor vise plăcute şi vindecătoare, de a împiedica plăcerile egoiste şi răsfăţul, de a încuraja evoluţia şi de a destrăma obiceiurile rele.
C.N.