O colecție de artă fabuloasă se ascunde într-un modest apartament de bloc din centrul Moscovei. Nimeni nu poate spune cu exactitate cum a ajuns în posesia unei octogenare.
Nina Moleva, o bătrână de 80 de ani din capitala Rusiei, ascunde în apartamentul ei una dintre cele mai impresionante colecții de artă din lume. Aceasta inculde opere de Leonardo da Vinci, Michelangelo (2 picturi), Velsaquez, Van Dyck sau Rembrandt. Evaluată, potrivit “Moscow Times”, la 2 miliarde de dolari, colecția este ținută de ani buni în apartamentul de 3 camere al femeii, într-un bloc păzit permanent de Poliție.
După moartea Ninei Moleva, toate aceste capodopere îi vor reveni lui Vladimir Putin. “I-am lăsat-o (colecția – n.r.) prin testament președintelui”, a declarat Moleva pentru “Moscow Times”. Ea a explicat că legea o obligă să desemneze o persoană drept moștenitor, așa că, neavând rude, l-a ales pe liderul de la Kremlin.
Cum a ajuns bătrâna în posesia acestei colecții? Potrivit declarațiilor ei, aceasta a fost adunată de un bunic, Ivan Griniov, un actor din perioada țaristă. Dupa Revoluția din Octombrie, acesta și-a ascuns comorile în podul casei, într-o ascunzătoare dintr-un tavan fals. Locuința i-a fost însă confiscată de bolșevici și abia în 1968 Moleva a primit înapoi câteva camere din casa bunicului său. Astfel a avut acces la pod și a putut recupera operele de artă.
Jurnaliștii ruși spun însă că povestea pare inventată, dat fiind faptul că nu a existat niciodată un actor numit Ivan Griniov. Colecționarii de artă ruși susțin chiar că tablourile bătrânei ar fi falsuri, însă în acest caz nu ar exista o justificare pentru faptul că apartamentul femeii este păzit tot timpul de Poliție.
O explicație mai plauzibilă propusă de jurnaliști este că Moleva și soțul ei, un pictor care între timp s-a stins din viață, ar fi făcut, în perioada comunistă, trafic cu opere de artă pentru KGB. Multe dintre aceste capodopere ar fi fost de fapt “pradă” de război din Germania nazistă, iar profiturile obținute din vânzarea operelor de artă ar fi ajuns în principal la lideri sovietici, printre care s-ar fi numărat și Iuri Andropov, șef al KGB și ulterior secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.