Sărbătorirea Paștilor, Sărbătoarea sărbătorilor, începe chiar înainte de miezul nopții cu Canonul Sâmbetei celei Mari; la începerea Vecerniei Învierii, în biserică este întuneric deplin. La miezul nopții, preotul ia lumină de la candela de pe Sfântul Altar și o dă mai departe credincioșilor, zicând de trei ori: „Veniți de primiți lumină!”. Apoi, cu preotul în frunte, credincioșii ies din biserică în procesiune cântând „Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri și pe noi pe pământ ne învrednicește cu inimă curată să Te mărim”. Afară, preotul citește Evanghelia Învierii de la Matei 28, 1-16, dă binecuvântarea „Slavă Sfintei și Celei de o ființă și de viață făcătoarei și nedespărțitei Treimi, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor” și, după Amin-ul credincioșilor, cântă pentru prima oară Troparul Învierii: „Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”, repetat intercalat cu stihirile Învierii. Slujba continuă cu Canonul Învierii, stihirile Învierii și ale Paștilor, apoi Sfânta Liturghie.
După terminarea Sfintei Liturghii, în unele comunități credincioșii se retrag pentru o agapă, o masă comună la care se face dezlegarea postului printr-o rugăciune specială, cuprinsă în Molitfelnic.
În zilele Paștilor, până la Înălțare, credincioșii cântă troparul „Hristos a înviat din morți” și se salută unii pe alții cu „Hristos a înviat!”, la care se răspunde: „Adevărat a înviat!”.