După o criză democratică fără precedent în istoria României, care s-a soldat cu anularea de către Curtea Constituțională a alegerilor prezidențiale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă propune acum modificarea legilor – însă nu pentru a preveni astfel de amenințări, ci pentru a se spăla pe mâini de orice responsabilitate în monitorizarea și sancționarea unor astfel de campanii ilegale.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituția care ar fi trebuit să fie „vârful de lance” în eforturile statului român de a supraveghea bunul mers al alegerilor prezidențiale și respectarea procesului democratic de alegere a președintelui României, pregătește o Hotărâre pentru a modifica legislația electorală. Demersul ar putea părea unul firesc, în contextul în care ultimele luni au scos la iveală o serie de lacune în legislație care îngreunează depistarea cu celeritate și sancționarea unor situații de încălcare a legilor care reglementează desfășurarea alegerilor.
Însă Hotărârea elaborată de instituția condusă de Toni Greblă aduce modificări care nu doar că nu întăresc capacitatea statului de a preveni astfel de încălcări ale legii, ci practic absolvă Autoritatea Electorală de responsabilitatea de a verifica încălcarea legii. Concret, atunci când o persoană, o organizație, un partid sau o instituție va sesiza AEP cu privire la manipularea campaniilor electorale cu ajutorul „trolilor”, „boților” sau a „fermelor de troli/boți”, cel care sesizează are obligația de a și proba existența acestor mecanisme.
Aceleași noi reguli ar urma să se aplice și pentru sesizările privind finanțarea ilegală sau plățile netransparente ale materialelor de promovare electorală, care trebuie să fie susținute de „probe suficiente și în termen util” pentru a fi luate în considerare de Biroul Electoral Central (BEC).
Actuala legislație electorală prevede doar ca BEC este obligat să analizeze conținutul materialelor audio și video, fără ca persoanele sau organizațiile care depun sesizările să fie obligate să demonstreze folosirea unor metode sau tehnologii care încalcă legea. De altfel, un astfel de demers este practic imposibil în cazul persoanelor și organizațiilor. Acestea nu pot avea acces la date financiare și tehnice care să „demonstreze” implicarea trolilor în campaniile electorale. Astfel de verificări pot fi efectuate doar de către autorități (inclusiv AEP și BEC), în colaborare cu platformele online unde sunt distribuite respectivele materiale.
Concret, Articolul 10 din Hotărârea AEP prevede că acţiunile de promovare, distribuire sau postare a materialelor publicitare politice prin mijloace sau tehnici cu scop manipulator – precum conturi false create în mediul online, dezvoltarea unor reţele de conturi automatizate, parţial automatizate sau neautomatizate (ferme de boţi), simularea interacţiunilor, coordonarea creării de conţinut neautentic sau asumarea în mod înşelător a identităţii unui alt actor politic – atrag calificarea conţinutului reclamat ca fiind ilegal, „în măsura în care se probează respectivele aspecte de către persoana care formulează plângerea sau se pun la dispoziţia biroului electoral competent suficiente probe, în timp util”, transmit jurnaliștii News.ro, care au consultat documentul.
În plus, aceeași Hotărâre aduce o altă serie de modificări care, la prima vedere, par a defini ceea ce înseamnă „material publicitar politic”, însă în realitate pot restricționa sever abilitatea statului de a interveni în cazuri de manipulare.
Pentru ca un material să fie considerat publicitate politică, arată Hotărârea AEP, el trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiții:
- să fie pregătit, prelucrat (editat), plasat, promovat, publicat, distribuit şi/sau difuzat în campania electorală de către un actor politic;
- să fie un material scris, tipărit, audio, video sau o imagine, indiferent de mediul de diseminare;
- să îndemne alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze un candidat independent sau un candidat al unui partid politic, alianţe politice, organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau al unei alianţele electorale, clar identificat;
- să depăşească limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului.
Or, campania electorală pentru prezidențiale a arătat că cea mai mare parte a materialelor promovate pe rețelele de socializare, cu încălcarea legislației, nu întruneau aceste condiții tocmai prin faptul că nu erau promovate la vedere de un actor politic și, în numeroase cazuri, nu îndemnau direct la votarea unui anumit candidat.
În ceea ce privește „actorii politici”, aceștia sunt definiți ca:
- partidele politice;
- alianţele politice;
- organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;
- alianţele electorale; candidaţii propuşi de formaţiunile politice menţionate la lit. a)-d), în mod direct sau prin intermediul alianţei electorale în alcătuirea căreia intră, după caz;-
- candidaţii independenţi;
- membrii şi personalul instituţiilor Uniunii, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Băncii Centrale Europene şi a Curţii de Conturi Europene;
- membrii şi personalul autorităţilor şi instituţiilor publice din România;
- orice persoană fizică, persoană juridică sau organizaţie cu sau fără personalitate juridică care reprezintă sau acţionează în numele sau în parteneriat de orice fel cu oricare dintre actorii politici şi care promovează obiectivele politice ale oricăruia dintre aceşti actori.
AEP se află în centrul scandalului care s-a soldat cu suspendarea alegerilor prezidențiale din 2024, după ce Curtea Constituțională a decis să anuleze scrutinul ca urmare a dovezilor prezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării cu privire la multiple încălcări ale legislației electorale și posibile ingerințe în procesul electoral.
De atunci, autoritățile au demarat cel puțin un dosar penal cu privire la finanțarea campaniei candidatului Călin Georgescu, dosar în care au fost audiați mai mulți apropiați de-ai acestuia și au fost efectuate și percheziții.
Numele președintelui AEP, Toni Greblă, este implicat în scandal nu doar prin prisma funcției pe care o deține și a modului în care AEP a acționat, ci mai ales după ce presa a dezvăluit că acesta are o legătură de prietenie cu un om de afaceri apropiat de Călin Georgescu, alături de care a participat la o petrecere de Crăciun chiar într-o vilă pusă de omul de afaceri la dispoziția lui Georgescu și folosită de acesta ca sediu de campanie.
În plus, soția lui Toni Greblă, Mihaela, și-a arătat public susținerea pentru Călin Georgescu, distribuind mai multe materiale pe rețelele de socializare prin care îl sprijinea pe Călin Georgescu.
Elena Cristea