Senatul a adoptat, joi, 1 septembrie, ca primă cameră, legea privind protecţia avertizorilor în interes public, reexaminată ca urmare a cererii formulate de preşedintele Klaus Iohannis, fiind preluate toate obiecţiile formulate Administrația Prezidențială.
Conform Agerpres, au fost înregistrate 76 de voturi pentru, 8 împotrivă şi 3 abţineri.
Legea a mai fost adoptată de cele două camere ale Parlamentului, inițuatorul fiind Guvernul, dar fa fost reclamată la CCR și apoi retrimisă Parlamentului la reexaminare, ca urmare a cererii preşedintelui Iohannis.
Actul normativ stabileşte cadrul general în materia protecţiei avertizorilor de integritate, persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.
Potrivit cererii de reexaminare a Administrației Prezidențiale, o transpunere necorespunzătoare a Directivei europene în domeniu implică riscul declanşării unei proceduri de infringement, cât şi cel al activării mecanismului de condiţionalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.
Plenul Senatului şi-a însuşit, joi,, prin vot, raportul Comisiei juridice şi a admis cererea de reexaminare a preşedintelui României, fiind preluate obiecţiile.
Potrivit unui amendament al Senatului, raportările anonime trebuie să includă calitatea persoanei care face raportarea. Reprezentanții unor ONG-uri care monitorizează proiectul de lege susțin că forma adoptată descurajează raportarea anonimă, condiționată de furnizarea unor date care descurajează semnalarea cazurilor de corupție sau de încălcări ale legii.
Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
M. Nedelcu