Inundațiile devastatoare produse de ciclonul Boris în România, Polonia, Cehia, Austia și Italia au fost agravate mult de schimbările climatice și oferă o privire clară asupra viitorului Europei, continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume, spun oamenii de știință, conform BBC.
Ciclonul Boris a devastat țări precum Polonia, Cehia, România, Austria și Italia, ducând la cel puțin 24 de morți și pagube de miliarde de euro.
Grupul World Weather Attribution (WWA) a constatat că perioada de patru zile, cât a ținut furtuna, a fost cea mai ploioasă înregistrată vreodată în Europa Centrală și este în mare parte consecința schimbărilor climatice.
Partea bună este că furtuna a fost bine prognozată, ceea ce înseamnă că unele regiuni au fost mai bine pregătite pentru aceasta, evitând probabil mai multe decese.
Oamenii de știință de la WWA stabilesc cât de mult au contat schimbările climatice într-un eveniment meteorologic extrem, comparându-l cu un model care arată cât de rea ar fi putut fi acea furtună, ori acel val de căldură într-o lume în care oamenii nu ardeau combustibili fosili de aproape 200 de ani.
Din fericire, tipul de precipitații declanșat de Ciclonul Boris este încă rar – se așteaptă să apară aproximativ o dată la 100-300 de ani în clima actuală, care s-a încălzit cu aproximativ 1,3 C din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră. Dar dacă încălzirea ajunge la 2C, episoade similare vor deveni cu 5% mai intense și cu 50% mai frecvente, a avertizat WWA.
Fără acțiuni climatice mai ambițioase, încălzirea globală este de așteptat să atingă aproximativ 3 grade C până la sfârșitul secolului. „Este cu siguranță ceea ce vom vedea mult mai mult în viitor”, a spus Friederike Otto, lector principal în știința climei la Imperial College London și coautor al studiului WWA, adăugând că „este semnătura de amprentă absolută a schimbărilor climatice […] că recordurile sunt doborâte cu o marjă atât de mare.”
Ploile record se încadrează în modelul mai larg al modului în care clima Europei se schimbă într-o lume care se încălzește. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire.
În ultimii cinci ani a fost în medie cu aproximativ 2,3 °C mai cald decât în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, potrivit serviciului climatic Copernicus.
Acest lucru nu numai că aduce valuri de căldură mult mai frecvente și intense, dar și precipitații mai puternice, în special în nordul și centrul Europei. Tabloul este mai complicat în sudul Europei, din cauza schimbărilor în modelele meteorologice la scară largă. Cel mai simplu motiv pentru precipitații mai intense într-o lume mai caldă este că o atmosferă mai caldă poate reține mai multă umiditate – aproximativ 7% pentru fiecare grad Celsius în plus. Această umiditate suplimentară poate duce la precipitații mai abundente.
Unul dintre motivele pentru care Ciclonul Boris a produs atât de multă ploaie este că sistemul meteorologic s-a „blocat”, aruncând cantități uriașe de apă peste aceleași zone timp de mai multe zile.
Chiar dacă nu vom avea mai multe evenimente meteorologice „blocate” în viitor, schimbările climatice fac ca orice blocaj să poate transporta mai multă umiditate și, prin urmare, pot fi dezastruoase.
„Aceste modele meteorologice au apărut într-un climat mai cald din cauza emisiilor noastre de gaze cu efect de seră, deci intensitatea și volumul precipitațiilor au fost mai mari decât în alte circumstanțe”, explică Richard Allan, profesor de științe climatice la Universitatea Reading.
Prognozele meteo pot salva vieți
Prognozele meteo se îmbunătățesc continuu, iar în acest caz cantitățile uriașe de precipitații care au declanșat inundațiile au fost prognozate cu câteva zile înainte. Acest lucru duce la concluzia că ar putea fi puse în aplicare pregătiri pentru inundații.
Acesta este parțial motivul pentru care numărul morților nu a fost la fel de mare ca cel din inundațiile majore anterioare din 1997 și 2002, chiar dacă ploaia de acum a fost mai abundentă în multe locuri și inundațiile au acoperit o suprafață mai mare.
„Au fost cheltuiți mulți bani după cele două inundații anterioare pentru instalarea și actualizarea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor”, explică Mirek Trnka de la Institutul de Cercetare a Schimbării Globale din Republica Cehă, una dintre țările cele mai afectate de inundații.
În orașul Brno, de exemplu, unde își are sediul prof. Trnka, nu toate fortificațiile împotriva inundațiilor fuseseră finalizate, dar avertismentul venit la timp a permis autorităților să consolideze zonele în care mai erau lucruri de făcut. Nu peste tot în Europa situația a fost la fel.
UE a promis 10 miliarde de euro în reparații de urgență pentru a ajuta zonele afectate.
„Demonstrează cât de costisitoare sunt schimbările climatice”, spune dr. Otto.
În ultimele decenii, protecția îmbunătățită împotriva inundațiilor a protejat în mare măsură comunitățile de impacturi sporite. Dar există îngrijorări că creșterea temperaturilor – și, prin urmare, tot mai multe precipitații extreme – le-ar putea face ineficiente. „Severitatea evenimentelor cu inundații va crește considerabil în viitor, așa că dacă se menține protecția împotriva inundațiilor la același nivel ca și astăzi, impacturile pot deveni insuportabile pentru societățile din Europa”, explică Francesco Dottori de la IUSS Pavia, Italia.
Există, desigur, o modalitate clară de a opri aceste evenimente meteo extreme de la a se înrăutăți din ce în ce mai mult – reducerea emisiilor de gaze care încălzesc planeta, cum ar fi dioxidul de carbon.
„Simulările noastre arată că dacă ești capabil să menții viitorul global încălzirea sub 1,5 C, care este una dintre țintele acordului de la Paris, atunci daunele viitoare ale inundațiilor vor fi reduse la jumătate”, adaugă Dottori. În caz contrar, știm ce se va întâmpla cu aceste evenimente în viitor, spune și profesorul Allan, subliniind că „intensitatea precipitațiilor și aceste evenimente meteorologice se vor înrăutăți”.
România, lovită de ciclonul Ashley
După ce ciclonul Boris a făcut prăpăd în ţara noastră, iar inundaţiile au luat viaţa a şapte persoane şi mii de case au fost distruse, ţara noastră trebuie să se pregătească să facă faţă furtunii Ashley.
Furtuna puternică va ajunge la finalul săptămânii deasupra României şi va aduce ploi torenţiale. Se vor înregistra până la 100 de litri pe metrul pătrat în 48 de ore.
Autoritățile sunt în alertă, mai ales că acest moment coincide și cu viitura de pe Dunăre.
Debitul Dunării la intrarea în ţară este, miercuri, de 6.600 de metri cubi pe secundă şi va ajunge la valoarea maximă de 8.000 de metri cubi pe secundă, în 1 octombrie.
Mii de saci, materiale şi utilaje au fost aduse aproape de sectorul românesc al Dunării. Totodată, au fost inspectaţi la pas cei 1.100 de kilometri de diguri, precum şi punctele vulnerabile care au fost, în funcţie de situaţie, consolidate.
Adina Bucur