Șeful sindicatului poliţiştilor din Germania, Rainer Wendt, se arată în continuare indignat de atitudinea pasivă sau întârziată a politicienilor față de situația refugiaților extrem de violenți din tabere de azilanți.
Într-un interviu acordat postului de televiziune german N24, Wendt i-a acuzat pe politicieni că au început să ia măsuri prea târziu, când deja conflictele au escaladat, iar forțele de ordine nu mai fac față. În acest sens, Rainer Wendt a spus că „în taberele de refugiați a izbucnit iadul”, iar Bavaria este un exemplu elocvent.
Liderul sindical a precizat că politicienii și guvernanții nu au luat măsuri din timp, pentru că toată această situație nu durează de o lună, ci de peste un an.
În centrele de azilanți, violențele sunt tot mai dese și mai accentuate, „și nu vorbim despre mici certuri, ci despre conflicte mari, pentru dominație, violuri etc.”, a spus Wendt, adăugând că, în general, conflictele sunt interetnice.
Problema pe care o ridică Rainer Wendt este că statul de drept nu funcționează cum ar trebui și dă voie escaladării conflictelor, fără ca polițiștii să poată aplica legea cum trebuie. El consideră că trebuie reînființate centrele de detenție pentru refugiații care nu respectă legile germane, iar aceștia să fie deportați.
Iată răspunsurile date de șeful Uniunii Poliției Germane (DPolG):
Despre politicieni
Este un semn bun, și arată că politicienii pot reacționa, dar ceea ce mi-ar plăcea să văd este ca politicienii să reacționeze la timp. Dar, după cum se vede, întotdeauna situația trebuie să devină incendiară ca ei să întreprindă ceva. Trebuia luate măsuri de acum cel puțin un an sau cam asa ceva, când s-au văzut primele semne de haos.
Despre situația din taberele de refugiați
În taberele noastre de azil s-a dezlănțuit iadul; la graniță, în sudul Germaniei, și în Bavaria în special, e iad. Colegii noștri de acolo nici nu mai ai timp măcar să-și scoată bocancii. Dar asta nu se întâmplă de săptămâna trecută sau de la luna trecută, ci a fost pe tot parcursul anului. Poliția noastră federală și poliția locală bavareză, în special, dar și din alte țări, sunt de luni de zile depășite de situație, iar acum politicienii se manifestă de parcă ar fi total surprinși, dar asta nu poate sta în picioare – nimeni nu poate spune că este surprins, ci ar fi trebuit să reacționeze mult mai devreme.
Despre violențele imigranților
Desigur că este o problemă și există trei teme la care ne referim. Prima este cea privind atacurile asupra taberelor de azilanți, într-un număr care a explodat în ultimele luni, și este de datoria noastră să protejăm aceste tabere. Apoi există o criminalitate sporită printre refugiați, adică violuri ale femeilor și ale copiilor, utilizarea masivă a violenței, activități criminale, cum ar fi exploatarea, sclavia, toate pot fi văzute acolo. Nu vorbim doar despre mici certuri, deoarece refugiații trăiesc în spații strâmte, este vorba despre conflicte teritoriale, lupte pentru dominație, grupuri religioase fanatice care nu pot fi separate cu ușurință. Personalul nostru de securitate este complet copleșit. Nu avem suficient persona și nu este suficient de calificat.
Despre statul de drept
Refugiații respectă poliția până la un punct, dar ei nu respectă legile statului de drept. Ei știu instinctiv că legile noastre sunt slabe și, indiferent cât de rău se comportă, statutul lor de azilanți nu este afectat. Ei cam fac destul de mult orice le place, iar statul abia reacționează. Sistemul judiciar și partea politică a statului ar trebui să le arate foarte clar acestor persoane că în această țară Shariah nu se aplică, sau orice altă religie, ci că, aici, regulile statului german de drep se aplică, și că noi suntem gata să punem în aplicare acest lucru. Nu este vorba despre certurile de familie; vorbim despre infracțiuni grele, infracțiuni extreme, și trebuie să arătăm că oricine comite un astfel de act, atunci legile noastre trebuie să se aplice. Acești oameni trebuie să fie scoși imediat din țară, și din acest motiv avem nevoie să deschidem din nou centrele de deportare. Aici este locul acestor persoane, și nu au dreptul să aștepte în libertate procedurile lor de azil. Pot să aștepte acest lucru în timp ce stau în închisoare.
Despre soluții
Cred că nu este suficient să-i separăm. Ideea din spatele acestei soluții este într-o măsură un semn de neputință, pentru că separarea lor asta nu este deloc posibilă. Chiar și numai pentru motive religioas, este dificilă. Pe cine vrei să separi de cine? Sunniții de șiiți, Salafiștii moderați de Salafiștii radicali? Atâta vreme cât sunt, până la urmă, toți adepții sistemului de credințe musulman, chiar nu este posibil. În ce privește separarea pe criterii de etnie, e același lucru. Când facem asta, practic, deja creăm societăți paralele între refugiați; pur si simplu nu ar funcționa. Cred că trebuie să ne concentrăm asupra protecției celor care au nevoie de protecție, cum ar fi femeile, familiile și copiii, și în special creștinii aflați printre acești refugiați, ei au nevoie de o protecție specială din partea statului. Și dincolo de toate, trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea care trăiește în aceste tabere că aici statul german de drept este în vigoare, iar legea trebuie să fie pusă în aplicare, și oricine încalcă legea, mai rămâne doar cu dreptul la închisoare și la deportare.
https://www.youtube.com/watch?v=tdzTEt7vrcc
Emanuel Stan