- Vlad Drăghicescu
(corespondență specială)
În dialog cu ziarul german ”Bild”, șeful epidiomologiei suedeze Anders Tegnell pune la îndoială eficacitatea acoperirii gurii și nasului în lupta împotriva coronavirusului, declarându-se „mirat” de inexistența unor studii cuprinzătoare, dedicate efectelor purtării măștilor.
Nu mică a fost mirarea multor părinți din Germania aflând că guvernul landului german Renania de Nord-Westfalia (NRW), unde școala reîncepe miercuri, a ordonat purtarea măștilor în toate încăperile școlilor, precum și în curțile acestora. Mai mult, în școlile profesionale, purtarea măștii este obligatorie pentru elevi și cadrele didactice, inclusiv în timpul orelor! Consiliul elevilor solicită responsabililor politici să aibă în vedere o excepție de la această regulă în timpul zilelor caniculare.
Premierul renan Armin Laschet, până nu demult un susținător al atenuării restricțiilor, a declarat luni dimineață că purtarea măștii este necesară ”în orice loc în care nu se poate menține distanța de siguranță”. ”Trebuie să fim vigilenți mai ales în faza de început a școlii”, a spus Laschet la ZDF.
Însă are purtarea măștii eficiența vehiculată de responsabilii politici? De ce în Suedia, unde viața sociala și economică nu a fost sistată, școlile au rămas deschise, iar obligativitatea purtării măștii nu există, numărul zilnic de infecții cu noul coronavirus scade cu repeziciune începând din iulie (de la 2.500 la circa 300 de cazuri)?. Care este succesul strategiei suedeze, a dorit să afle cotidianul german ”Bild” de la Nils Anders Tegnell, specialist în boli infecțioase, actualul epidemiolog de stat din Suedia.
Școli deschise, magazine deschise
„Tradiția suedeză acordă individului multă responsabilitate și influență. Aceasta a funcționat foarte bine în trecut. Să luăm de pildă programul de vaccinare voluntară, urmat de 98 la sută dintre copii, care s-a dovedit de la bun început un succes. Acesta este motivul pentru care nu am considerat niciodată că avem motive să luăm măsuri mai drastice”, afirmă Tegnell.
Declarându-se „mirat” de lipsa studiilor privind efectele reale ale purtării măștii, expertul scandinav observă că „rezultatul obținut prin purtarea măștii este surprinzător de slab”. Țări precum Spania, Belgia și altele au impus populației să poarte măști. Cu toate acestea, numărul infecțiilor a crescut, amintește Tegnell. „În tot cazul, a crede că măștile rezolvă problema este foarte periculos”, a spus șeful epidemiologul șef al Suediei.
Suedia este fericită că a putut ținut școlile deschise, copiii având astfel posibilitatea să meargă mai departe la școală, altfel decât în Germania sau Finlanda, unde elevii au fost nevoiți să stea în case cu lunile. „Din datele de care dispunem, nu putem spune că această decizie a influențat în vreun fel mersul pandemiei”, le-a spus Tegnell jurnaliștilor germani.
Eșecul major al Suediei, a mai spus acesta, a fost neglijarea domeniului îngrijirii permanente a vârstnicilor. Dacă erau mai bine pregătite, oficiile regionale de sănătate ar fi putut preveni o parte dintre decese. Totuși, „numărul infecțiilor în azilele de vârstnici a scăzut semnificativ și nu mai avem aproape deloc noi infecții”, a subliniat epidemiologul.
Germania: Teste obligatorii și nu numai
Începând de sâmbătă, turiștii care se întorc în Germania din zonele considerate „riscante” sunt supuși unei testări obligatorii, fiind obligați să rămână acasă până la aflarea rezultatului.
Totuși, Günter Krings, secretar de stat în Ministerul de Interne, afirmă că testarea obligatorie este insuficientă și susține că persoanele ce doresc să plece într-o zonă de risc ar trebui obligate să notifice oficiile de sănătate înainte de a porni la drum. „Oricine dorește să călătorească într-o zonă de risc ar trebui în prealabil să raporteze această intenție la oficiul de sănătate, astfel încât acesta să verifice mai ușor dacă testul obligatoriu a fost efectuat și dacă a fost respectată carantina”, a spus Krings pentru „Rheinische Post”.
Anterior, influentul consiliu economic al Uniunii Creștin-Democrate, formațiunea cancelarului Angela Merkel, a cerut chiar interzicerea în totalitate a călătoriilor în zonele de risc, stabilite de Institutul Robert Koch. Secretarul general al consiliului, Wolfgang Steiger, a avertizat că „dreptul de a călători nu poate avea întâietate în fața drepturilor a milioane de germani, ce ar putea fi amenințate de un nou lockdown”.
Amintim că, în prezent, aproape întreaga lume este considerată „zonă de risc”. Zone riscante din punct de vedere epidemiologic în UE sunt Luxemburg, precum și regiuni din România, Bulgaria, Belgia și Spania, potrivit listei întocmite de Robert Koch Institut.