Reprezentanții mediului business din România au atras atenția constant, în ultimii ani, asupra calității din ce în ce mai slabe a absolvenților școlilor din România, care nu se adaptează cerințelor reale ale pieței muncii. Una dintre soluțiile propuse este adaptarea așa-numitului ”sistem dual”, care se aplică în Germania sau Austria și care presupune colaborarea dintre școală și companii pentru ca elevii să învețe o meserie. Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), spune că firmele germane sunt dispuse să se implice în aplicarea acestui sistem și că societatea trebuie sa-și schimbe mentalitatea cu privire la meseriile calificate.
- În ce constă acest sistem și cum ar putea fi aplicat în România?
Încercăm să ne implicăm în diverse proiecte, în care AHK Romania să joace rolul de intermediar între companiile germane, care duc lipsă de personal calificat, și autoritățile competente care dispun de mijloacele de a acoperi aceasta nevoie.
Sistemul dual din Germania nu poate fi preluat în România, el trebuie adaptat cerințelor pieței noastre și legislației de aici.
Colaborăm cu diferite instituții ale statului, atât la nivel central – cu Ministerul Educației și instituții afiliate acestuia, cât și la nivel local – cu inspectoratele școlare locale.
- Este nevoie de schimbări legislative pentru implementare?
Legislația la nivelul actual este favorabilă companiilor pentru a iniția proiecte în acest sens. Prin Ordinul Ministrului Educaţiei din 7 februarie 2012, s-au pus bazele legislative privind organizarea şi funcţionarea învăţământului profesional.
Astfel, învăţământul profesional din România are o durată de doi ani, începând cu clasa a 10-a. După ce elevul îşi încheie studiile în cadrul unei şcoli profesionale şi obţine un certificat de calificare profesională, are posibilitatea de a-şi relua studiile din clasa a 11-a, la liceu, de unde poate da şi examenul de bacalaureat.
În acest sistem, companiile au opțiunea și dreptul de a se implica în procesul de selecție a elevilor și în comisia de examinare la finalul perioadei de studiu. De asemenea, companiile pot participa la elaborarea curriculei pentru diversele calificări.
În acest sistem, se pune foarte mult accent pe pregătirea practică: primul an de invăţământ profesional va consta în 60 % pregătire practică, iar al doilea an – 75%. Minim 25% din pregătirea practică se va efectua în cadrul companiilor. Mai mult, tutorii care coordonează activitatea de practică a elevilor vor fi stabiliţi de companiile la care se desfasoară activitatea practică.
Elevii din învăţământul profesional au posibilitatea de a primi din partea statului o ”bursa profesională” în valoare de 200 RON lunar, cu condiţia să nu acumuleze mai mult de zece absenţe nemotivate lunar sau să nu comită abateri disciplinare grave.
- Companiile din România cu capital german sunt gata sa participe la acest sistem? Aveți semnale, cereri in acest sens?
Da, companiile din Romania sunt dispuse să participe la formarea acestui sistem, cu atât mai mult cu cât cunosc sistemul din Germania.
Un bun exemplu este Școala Profesională Germană Kronstadt, unde mai multe companii din domeniul automotive și-au unit forțele și au înființat o școală profesională exact pe acest model, folosindu-se de legislația actuală.
Companiile germane şi probabil nu numai se confruntă în momentul actual cu lipsa de personal calificat în diferite meserii. Momentan, elevii școlilor profesionale sunt cei mai slab pregatiți, cei care nu au reușit în altă parte.
Chiar dacă problema cadrului legislativ este pe de o parte rezolvată, mai rămâne problema mentalităţii şi cum sunt văzute joburile care necesită o meserie calificată. Școala profesională trebuie să fie destinată celor care își doresc cu adevărat să practice o anume meserie și eventual au și inclinație într-o anumită direcție.
Astfel, va dura probabil ani mulţi până se va schimba mentalitatea şi până ce societatea nu va mai privi un muncitor calificat ca pe un om inferior.
În acest sens, atât instituţiile statului, cât şi companiile trebuie să ia măsuri pentru a face aceste locuri de muncă atractive și pentru a promova într-un mod pozitiv în rândul tinerilor oportunitatea de a urma învățământul profesional.
Vlad Bârleanu