Jumătate din populația lumii va fi chemată la urne în 2024, vor fi alegeri prezidențiale în 30 de state și legislative în alte 20. România va avea patru tururi de scrutin – alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Conform calculelor AFP, 49% din populația planetei va fi chemată la urne, pentru a-și alege președintele, membrii legislativului sau europarlamentarii. Observatorii atrag atenția că scrutinele vor fi supuse riscului de dezinformare şi de manipulare legată de inteligenţa artificială (AI), în contextul în care democraţia liberală pierde teren în faţa autoritarismului şi autocraţiei.
SUA își alege președintele
Pe 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani vor merge la vot pentru a-şi desemna „marii electori”, responsabili cu alegerea președintelui SUA. Scrutinul prezidenţial american cu numărul 60 se va derula cel maiprobabil între preşedintele democrat în exerciţiu Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, şi predecesorul său republican, Donald Trump, în vârstă de 77 de ani. Sunt state care i-au interzis însă lui Trump să candideze, dar și Joe Biden este vizat de o anchetă de demitere, motivată de afacerile controversate ale fiului său, Hunter, în străinătate.
Rusia, tot cu Vladimir Putin
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi-a anunţat la 8 decembrie 2023 intenţia de a candida pentru a cincea oară la alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în martie 2024. Realegerea sa este sigură, orice opoziţie fiind sortită eșecului în Rusia în ultimii ani, notează AFP. Putin, care conduce Rusia de 23 de ani, a modificat Constituţia în 2020, el fiind astfel teoretic autorizat să rămână la putere până în 2036, ceea ce l-ar face să-l depăşească pe însuşi dictatorul Iosif Stalin din punct de vedere al longevităţii la Kremlin. În ultimii ani, opoziţia rusă şi societatea civilă au fost reduse la tăcere pe fundalul conflictului din Ucraina: principalii oponenţi politici sunt fie exilaţi, fie închişi.
India, cea mai populată țară a lumii
Aproape un miliard de votanţi sunt chemaţi la vot în mai 2024 pentru alegerile generale din această ţară care a devenit cea mai populată din lume în 2023, depăşind China. Partidul Bharatiya Janata (BJP), al prim-ministrului Narendra Modi, în funcţie din 2014, este dat câştigător în sondaje, naţionalismul său atrăgând majoritatea hindusă, notează AFP. Aceste alegeri vor avea loc într-un context de regres în ceea ce priveşte drepturile politice şi libertăţile civile, potrivit organizaţiei neguvernamentale Freedom House.
Alegeri în Parlamentul European, pentru 27 de state
Peste 400 de milioane de alegători din 27 de ţări europene sunt chemaţi să desemneze 720 de europarlamentari la începutul lunii iunie, în cadrul unui scrutin transnaţional gigant. Aceste alegeri vor avea loc într-un moment în care imigraţia face obiectul unor dezbateri aprinse în mai multe ţări din cele 27 de state membre ale UE şi când portofelele europenilor au fost puternic lovite de inflaţie.
Mexic, prima femeie-președinte?
O femeie ar putea deveni pentru prima dată în istorie, în iunie, preşedintă a Mexicului, un simbol important în această ţară. De altfel, două femei sunt considerate favorite pentru a-i succeda preşedintelui în exerciţiu Andres Manuel Lopez Obrador: fosta primăriţă a capitalei Ciudad de Mexico, Claudia Sheinbaum, din partea partidului de guvernământ Morena (stânga), aflată în fruntea sondajelor de opinie, şi senatoarea Xochitl Galvez, reprezentanta coaliţiei de opoziţie, formată din trei partide.
Senegal, alegeri sub tensiune
În Africa sunt programate nu mai puțin de 10 alegeri prezidențiale în statele de pe continent, dar alegerile din Senegal, programate pentru 25 februarie, ar putea fi marcate de tensiuni. În septembrie 2023, preşedintele Macky Sall, aflat la putere din 2012, şi-a desemnat premierul, pe Amadou Ba, drept candidat al taberei sale, o alegere contestată pe plan intern. Din partea opoziţiei, rămâne în suspans candidatura lui Ousmane Sonko, clasat al treilea la alegerile prezidenţiale din 2019 şi care în prezent se află în închisoare.
Venezuela, cea mai gravă criză
În Venezuela, cufundată într-o criză politică şi economică gravă care a trimis în exil peste şapte milioane de oameni, socialistul Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez (1999-2013), vizează să obţină un al treilea mandat în a doua jumătate a anului 2024. Realegerea sa în 2018, considerată în mare ca fiind frauduloasă, nu a fost recunoscută de multe ţări, între care Statele Unite. O mare parte a opoziţiei, îndelung divizată, s-a unit în spatele liberalei Maria Corina Machado, în ciuda neeligibilităţii acesteia.
Alegeri în două dintre ţările cu cel mai mare număr de musulmani din lume, Pakistan şi Indonezia
În februarie, două dintre ţările cu cel mai mare număr de musulmani din lume – Pakistan şi Indonezia – au alegeri la distanţă de o săptămână una faţă de cealaltă, scrie CNN. Pakistanul va organiza primul scrutin general de la înlăturarea de la putere a popularului, dar controversatului fost premier Imran Khan, acuzat de acte de corupţie, pe care el le neagă. Indonezia va desfăşura cea mai amplă zi electorală din lume – la care ar urma să voteze peste 200 de milioane de alegători în ţară şi circa 1,7 milioane de indonezieni din diaspora.
Taiwan, un nou preşedinte în centrul tensiunilor dintre SUA şi China
Miza este extrem de ridicată într-o perioadă de tensiuni sporite între Beijing şi Taipei, în contextul în care SUA continuă să fie garantul democraţiei în Taiwan, scrie CNN. Cu trei candidaţi prezidenţiali, alegerea Partidului Democrat Progresiv (DPP) şi candidatul cu un uşor avans faţă de ceilalţi, Lai Ching-te, este un blestem pentru China, cu promisiunile lui de a continua să apere cu hotărâre suveranitatea insulei. Pe locul doi, la mică distanţă de Lai, se plasează Hou Yu-Ih, din partea partidului de opoziţie Kuomintang (KMT), care vrea să înceapă discuţii cu Beijing. Pe poziţia a treia, dar la mare depărtare, se clasează Ko Wen-je, din partea Partidului Poporului din Taiwan (TPP). Ko a fost primar al Taipeiului şi propune o cale de mijloc, mai aproape de conciliere. Rezultatele alegerilor prezidenţiale şi legislative din Taiwan, din 13 ianuarie, ar putea configura modul în care preşedintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, îşi urmăreşte obiectivul de a prelua controlul asupra a ceea ce Beijingul consideră a fi un teritoriu chinez „sacru”.
În Europa, alegeri sunt și în Portugalia, Belgia, Austria, dar și în România.
În 2024, România va organiza alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cu excepția alegerilor pentru Parlamentul European, ce vor avea loc pe 9 iunie, restul datelor nu au fost încă stabilite.
M. Nedelcu