Liderii liberali negociază o nouă echipă de conducere a partidului. Surse apropiate PNL, citate de Gandul.ro, susțin că se pregătește înlăturarea lui Nicolae Ciucă și, odată cu el, a lui Lucian Bode și a lui Rareș Bogdan. Deciziile ar urma să fie legitimate în cadrul forurilor de conducere ale partidului: mai întâi, în Consiliul Național, apoi în Congres.
Ce prevede Statutul PNL
Potrivit Statutului PNL, Congresul se întrunește o dată la patru ani, la convocarea Consiliului Național. Și asta se întâmplă, teoretic, după alegerile parlamentare. Doar că, în ultimii trei ani, liberalii și-au schimbat doi președinți, pe Ludovic Orban, la termen, în 2021, și pe Florin Cîțu, la ordin, în 2022, subliniază Gandul.ro.
Pentru înlăturarea lui Ciucă din funcția de președinte al PNL este, însă, nevoie de un Congres Extraordinar. Asta în cazul în care generalul nu capitulează și își dă demisia, așa cum s-a întâmplat cu Florin Cîțu, pe 2 aprilie 2022, căruia i s-a spus că ar exista o scrisoare în care i se cere să părăsească funcția. Florin Cîțu a afirmat atunci că nu a văzut nicio scrisoare.
Ca atare, coform aceluiași statut, în situații speciale, Consiliul Național hotărăște convocarea Congresului Extraordinar, prin votul majorității membrilor prezenți, la cererea:
a) președintelui partidului;
b) majorităţii membrilor BPN;
c) majorităţii președinţilor BPJ, cu acordul BPJ respective.
Cum președintele partidului, adică cel vizat pentru înlăturare, nu va cere convocarea Consiliului Național, decizia este la-ndemâna liderilor locali sau a Biroului Politic Național, controlat acum de Lucian Bode.
La un viitor congres, PNL ar trebui să aleagă o nouă moțiune, adică „alternativa programatică în privinţa liniei politice a partidului”.
Statutul prevede că „Moţiunea câștigătoare devine Programul de acţiune politică al PNL pentru următorii ani, până la următorul Congres în care se alege un președinte al PNL”. Moțiunea vine la pachet cu o nouă conducere sau invers. Adică, președintele și echipa sa din Biroul Politic Național.
De menționat faptul că, în eventualitatea unei demisii sau a unei înlăturări din funcție, Nicolae Ciucă își va păstra o poziție de membru în Biroul Politic Național.
După modificarea statutului, la Congresul din 2021, chiar și foștii președinți interimari ai partidului, precum Raluca Turcan și Alina Gorghiu, au un loc în BPN.
De ce se vrea și debarcarea tandemului Bode-Bogdan
Surse politice susțin că prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, și secretarul general, Lucian Bode, le-au provocat, la rândul lor, mari nemulțumiri liderilor liberali.
Cei doi sunt acuzați că au demonstrat lipsă de loialitate față de coaliția de guvernare și au atacat frecvent partenerii de coaliție, atât înainte, cât și în timpul campaniei electorale.
Cel mai recent atac al lui Rareș Bogdan la adresa PSD a avut loc cu doar o săptămână în urmă, când acesta a criticat decizia premierului Marcel Ciolacu, din al cărui Cabinet face parte și PNL, de a organiza consultări cu partidele politice pe tema calendarului electoral. „Lângă PSD e doar AUR. Să nu ne mai lăsăm fermecați de cântecul lor de sirenă”, a declarat Bogda, la Digi 24.
De altfel, Rareș Bogdan a încercat, public, și un șantaj la PSD, imediat după alegerile din 9 iunie: „Dacă PSD nu acceptă candidatura lui Ciucă (la prezidențiale – n.r.), în spatele lui se va pune întreaga dreaptă românească.”
Rareș Bogdan a obținut un nou mandat de europarlamentar pe listele comune PSD-PNL. Iar la depunerea listelor de candidați, de față cu Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, Bogdan a spus că „important e să te gândești la interesul țării tale”.
Rareș Bogdan a demonstrat, de-a lungul scurtei cariere politice, că are flerul de a se lipi de „următorul președinte” al partidului. A făcut-o cu Ludovic Orban. A repetat-o cu Florin Cîțu, în spatele căruia a stat la Congres, alături de Klaus Iohannis și a continuat cu Nicolae Ciucă, după ce i-a întors spatele lui „Floriiiiiin Cîțu”, mai subliniază Gandul.ro.
La rândul lui Lucian Bode, secretar general al PNL și mâna dreaptă a lui Nicolae Ciucă, nu scapă nici el de ochii critici ai liberalilor. Cum Ciucă este un novice în ale politicii, dar și în bucătăria internă liberală, partidul a fost lăsat pe mâna „bătrânului” Lucian Bode, arată Gandul.ro, care mai subliniază că, pe umerii lui Ciucă, dar și ai lui Bode, se pun rezultatele dezastruoase din alegerile locale: PNL a fost bătut la scor dublu de PSD, liberalii pierzând în fața social-democraților, chiar și în urbanul mare. Pe mâna lui Ciucă și Bode, PNL a pierdut patru consilii județene. La primării, PNL a obținut un scor cu aproape 20% mai mic decât PSD, câștigând 1.133 de mandate de primari, față de aproape 1.700 ale PSD.
Lucian Bode este criticat, de asemenea, pentru atacurile la adresa coaliției. Rareș Bogdan și Bode au vorbit și acționat în nume propriu, fără a avea o directivă de a-și ataca partenerul, susțin sursele citate de Gandul.ro. Iar în campania electorală, Lucian Bode își mobiliza activul de partid afirmând că la PSD sunt „nişte oameni de paie care vând iluzii”.
Suspiciuni de fraudă
Se știe că PNL a fost condus, în mandatul lui Ciucă, de o mână de oameni, un grup restrâns, care nu se consulta cu liderii, ci doar comunica deciziile luate. Acolo, în grupul restrâns se hotăra și direcția fondurilor partidului. Sursele politice citate de Gandul.ro mai precizează că un alt motiv de nemulțumire, care i-ar împinge pe liberali să se unească împotriva celor trei lideri, ar fi și „anumite suspiciuni de fraudă cu fondurile partidului”.
Mai exact, banii indicați a fi cheltuiți cu mass-media nu s-ar regăsi în totalitate în contractele cu trusturile de presă. Și răzbat întrebări de tipul: cine ar fi deturnat banii?, explică sursele Gandul.ro.
Cine ar urma să-l înlocuiască pe Ciucă
Numele lui Eduard Hellvig, fost director al SRI și fost secretar general al PNL, este cel vehiculat tot mai des pentru președinția PNL.
În cazul în care ar deveni noul președinte al formațiunii, el ar trebui să ia în considerare și o candidatură la președinția României. Hellvig a fost, de altfel, prezentat, tot pe surse, drept una dintre opțiunile pentru prezidențiale, încă de la începutul anului. La acea dată, acesta lăsa de înțeles că nu vrea să „influențeze dezbaterea politică” și că se concentrează pe activitatea civică.
Raluca Dan