2 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024 - 12:11
No menu items!

Sculpturile lui Brâncuși de la Târgu Jiu, pe lista patrimoniului UNESCO. Ce alte ansambluri sunt incluse

spot_img

Cele patru lucrări realizate de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu – ”Masa Tăcerii“, ”Aleea Scaunelor“, ”Poarta Sărutului“ şi ”Coloana fără Sfârşit“ – au primit undă verde pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Alături de acestea, pe listă apar și scultpturi care datează de pe vremea Imperiului Roman, reunite sub denumirea „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”. 

Comitetul Patrimoniului Mondial a aprobat, sâmbătă, decizia de înscriere a Ansamblului Monumental ”Calea Eroilor“ şi a Frontierelor Imperiului Roman-Dacia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Anunţul a fost făcut în cadrul celei de-a 46-a Sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, care se desfăşoară la New Delhi, în India, în perioada 21–31 iulie. În cadrul acestui comitet au fost analizate nominalizările înaintate de statele-părţi ale Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural din 1972, transmite News.ro. 

”Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă un moment de referinţă pentru mai buna conştientizare la nivel global a personalităţii emblematice a lui Constantin Brâncuşi, care a inspirat generaţii de sculptori din întreaga lume. Această reuşită se datorează atât contribuţiilor substanţiale ale experţilor, cât şi a unui dialog interinstituţional intens, derulat în ultimii doi ani şi jumătate, efort care a presupus numeroase demersuri administrative şi diplomatice, precum şi acţiuni susţinute şi coordonate ale autorităţilor centrale şi locale, cu implicarea mediului academic şi asociativ. Totodată, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial pregătită până acum de România, dosarul conţinând 277 de componente distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri“, a subliniat, la New Delhi, secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale Janina Sitaru.

„După 33 de ani de demersuri, Ansamblul Monumental ‘Calea Eroilor’, realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, a intrat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Această recunoaştere internaţională reprezintă atât un tribut artistic profund pentru valoarea operelor marelui Constantin Brâncuşi, cât şi o oportunitate pentru Târgu Jiu şi regiunea Olteniei de a atrage vizitatori din întreaga lume, care să se conecteze cu istoria şi tradiţiile româneşti”, a transmis premierul Marcel Ciolacu, sâmbătă, pe Facebook.

România a început demersurile pentru includerea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“ în patrimoniul UNESCO în urmă cu mai bine de două decenii, în 2013. Propunerea de atunci a fost însă retrasă și depusă din nou în 2018. Ansamblul de la Târgu Jiu cuprinde patru lucrări – ”Masa Tăcerii“, ”Aleea Scaunelor“, ”Poarta Sărutului“ şi ”Coloana fără Sfârşit“ – a fost conceput şi construit de către Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938 şi reprezintă un moment de referinţă în istoria sculpturii monumentale moderne şi a artei publice.

Dosarul de nominalizare pentru includerea ansamblului Frontierele Imperiului Roman – Dacia a fost depus în 2023, fiind iniţiat în contextul existenţei unei ample selecţii de situri din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Austria, Ţările de Jos şi Slovacia, deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum şi al pregătirii unor nominalizări viitoare din aceeaşi vastă familie a Frontierelor Imperiului Roman.

Includerea acestor două seturi de lucrări în patrimoniul mondial UNESCO completează prezența României pe această listă, deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării î 1991 şi continuată cu „Sate cu biserici fortificate din Transilvania”, incluse în 1993, „Biserici din Moldova”, incluse în 1993 și extinse în 2010, Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, incluse în 1999, Centrul Istoric Sighişoara, inlus în 1999, Biserici de lemn din Maramureş, incluse în 1999, Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017) şi Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021).

Elena Cristea