Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a sesizat Inspecția Judiciară pentru un potențial conflict instituțional, ca urmare a declarațiilor publice ale președintelui Curții Supreme, Cristina Tarcea, care a cerut judecătorilor să blocheze dezbaterile pe tema pachetului de Legi ale justiției, pentru ca acestea nu doar să nu fie adoptate, ci să nu fie nici măcar dezbătute.
Prezentăm integral sesizarea președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu:
Doamnei Judecător Mariana Ghena
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii,
Domnului Judecător Lucian Netejoru,
Inspector-șef al Inspecției Judiciare
Mă adresez dumneavoastră, în calitatea mea de Președinte al Senatului României, convins că între Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii, între puterea legislativă și puterea judecătorească trebuie să existe o legătură instituțională puternică și permanentă, întemeiată pe principiul loialității și colaborării în spiritul prevederilor constituționale.
În această calitate vă aduc la cunoștință și vă solicit o evaluare în cadrul Inspecției Judiciare, a opiniilor exprimate public la data de 28 octombrie 2017, de către doamna Judecător Cristina Tarcea, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiției, referitoare la proiectele de lege pe tema Justiției. Cu această ocazie, doamna judecător Cristina Tarcea a afirmat: ”Avem nevoie de voi toți. Lumea trebuie să știe că desistarea din partea Ministerului Justiției este o monstruozitate, dinainte plănuită. NU TREBUIE SĂ PERMITEM INTRAREA ÎN DISCUȚII GENERALE SAU, ȘI MAI RĂU, PE FOND. Asta nu presupune ca EI SĂ FACĂ TOT CE VOR, IAR NOI SĂ TĂCEM… ÎCCJ a fost mereu alături de VOI !!! Important e să fim uniți!!! Și, credeți-mă, am nevoie mai mult ca niciodată de dvs.”
Vă rog să analizați cu întreaga atenție și în spiritul dispozițiilor Constituției aceste opinii exprimate de doamna judecător Cristina Tarcea, prin care domnia sa se îndepărtează de la statutul de magistrat, adoptând, în schimb, o atitudine politică, incompatibilă cu poziția sa de reprezentant al puterii judecătorești.
În opinia mea, doamna Judecător Cristina Tarcea a încălcat grav și repetat obligația impusă magistraților de art.9 alin.(2) din Legea nr.303/2004, republicată, potrivit căruia ”Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice”.
Orice proiect de lege sau propunere legislativă, indiferent cine ar fi inițiatorul acestuia, reflectă o anumită doctrină juridică și politică. Or, opiniile exprimate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost influențate de convingeri politice și doctrine politice, aspecte incompatibile cu prevederile Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr.328/2005. Art.4 alin.(1) al acestei hotărâri prevede că ”În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice”.
Mă întreb cum va putea doamna Cristina Tarcea să-și exercite funcția de judecător, cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea – așa cum este obligată prin art.3 alin.(2) al Codului deontologic – dacă acum face un apel public adresat colegilor săi de breaslă, de a se opune dezbaterii în forul legislativ al țării a unor proiecte de lege care vizează în modul cel mai direct întărirea independenței justiției.
Cer Inspecției Judiciare să constate că prin apelul doamnei judecător Cristina Tarcea, domnia sa își asumă deliberat poziția de aderență la o grupare de putere ilegitimă, atâta vreme cât îndeamnă judecătorii ”să nu permită intrarea în discuții generale sau, și mai rău, pe fond” a unei propuneri legislative, asumate până la urmă, de un grup de parlamentari. Vă rog să sesizați aici nu numai o atitudine iresponsabilă de frondă instituțională, ci o încălcare flagrantă a principiului constituțional al separației celor trei puteri în stat.
Potrivit acestui principiu, este un atribut al puterii legislative și al celei executive prin delegare constituțională, să inițieze proiecte de lege. În fond, această activitate constituie un act de politică legislativă, rezervat prin Constituție colaborării între puterea executivă și cea legislativă.
Puterea judecătorească are prerogativa și obligația constituțională de a aplica legea. Desigur, pentru asigurarea unei transparențe depline a procedurilor parlamentare, în procesul de dezbatere publică și de consultare a practicienilor în privința unor inițiative legislative complexe, puterea judecătorească deține în continuare un loc și un rol bine precizate de legislația în vigoare și de principiile constituționale, care, în același timp, nu permite reprezentanților acestei puteri să exprime opinii și convingeri politice cu privire la oportunitatea sau conținutul unor legi.
Politica legislativă a statului este în final atributul suveran al Parlamentului. Vă rog să constatați că doamna judecător Cristina Tarcea contestă, de pe înalta poziție pe care o ocupă și cu toată influența care derivă din aceasta, dreptul constituțional al Parlamentului de a legifera și, în plus, face apel la nesupunere. Cum judecătorii nu au modalități instituționale de intervenție în activitatea legislativă sau de a se opune formal adoptării unei anumite legi, rămâne ca doamna Cristina Tarcea să explice cum înțelege domnia sa ca membrii puterii judecătorești ”să nu permită intrarea în discuții generale sau, mai rău, pe fond ” a unor propuneri legislative. Să fie vorba de chemarea la nesupunere civică, la adunări publice? Este acesta un standard de conduită profesională a unui magistrat?
Domnia sa incită judecătorii la încălcarea principiului separației puterilor în stat și amenință Parlamentul extrem de transparent.
Prin această atitudine, doamna Cristina Tarcea exercită presiuni asupra membrilor Parlamentului pentru a-i timora cu amenințarea voalată că ar putea să intre într-un malaxor procedural prin metode de represiune penală a căror eficiență a fost deja verificată”, susține Călin Popescu Tăriceanu.
Evelina Oprina, membru CSM: Votul judecătorilor pe legile justiției, schimbat peste noapte
Procurorii s-au coalizat deja pentru a face totul ca modificările aduse, prin proiectul aflat acum în dezbaterea Parlamentului, legilor justiției să fie respinse „în bloc”. După anunțul făcut public de DIICOT marți seara, miercuri DNA și Parchetul General, mai exact, Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr, au transmis oficial această cerere, prin intermediul unor comunicate de presă, trase parcă la indigo.
Mai mult, joi dimineața, Augustin Lazăr a acuzat Parlamentul că încearcă „o eludare a votului pe care l-a dat Consiliul Superior al Magistraturii, corpul magistraţilor şi societatea civilă”, lăsând să se înțeleagă că CSM nu ar trebui să mai dezbată modificările la Legile justiției și să voteze pentru un nou aviz.
„Avem o propunere de aviz care este deja cunoscută de ieri. Avem de-a face cu aceleași propuneri de lege ferenda care doresc să realizeze o eludare a votului pe care l-a dat CSM, corpul magistraților și societatea civilă. Cu aceleași propuneri de lege ferenda vine inițiatorul din Camera Deputaților, făcând ușoare modificări, pentru a se asigura într-o procedură de urgență că poate pune sub control justiția și poate politiza sistemul judiciar. Din păcate, aceasta este concluzia la care ajungem, fiindcă altfel nu se poate explica de ce ar trebui să recurgem la o procedură de urgență când avem nevoie de studii de impact pentru a vedea ce va rezulta dintr-un astfel de pachet legislativ. Sau poate nu am învățat nimic din legea privind eliberarea unor condamnați, din care s-a văzut, dacă nu am făcut studii de impact, care a fost rezultatul surprinzător. Vocea rațiunii trebuie să triumfe întotdeauna”, a afirmat Augustin Lazăr la intrarea în CSM.
O parte dintre judecătorii din CSM – așteptat să dea joi un nou aviz pe proiectul Legilor justiției, în forma aflată pe masa parlamentarilor- li s-au alăturat deja procurorilor. Și asta, încă de la primul vot dat pe proiect, atunci când acesta a fost avansat Consiliului de ministrul justiției Tudorel Toader. Totul s-a întâmplat, inexplicabil, peste noapte, după cum a dezvăluit miercuri seara, la TVR, judecătoarea Evelina Oprina, membră CSM.
Judecătoarea a relatat, la emisiunea „România 9” a TVR, moderată de Ionuț Cristache, că votul judecătorilor din CSM cu privire la avizul pe legile justiției a fost schimbat surprinzător, peste noapte, deși inițial se ajunsese la un acord în unanimitate.
În sedința informală de dinainte se ajunsese la un acord cu privire la pachetul pe legile justiției, conform celor spuse de judecătoarea CSM. În ședința formală de a doua zi, 10 judecători și-au schimbat votul.
“Până în preziua avizului negativ, am lucrat până târziu și a existat unanimitate pe propunerile pachetului de legi pe justiție. Pe majoritatea propunerilor transmise de Tudorel Toader a existat unanimitate, cu observații. Eram cu toți convinși că votul era unul favorabil, cu observații. Nu știu ce s-a întâmplat peste noapte. Am fost surprinsă de acest vot negativ care a ieșit peste noapte” a spus Evelina Oprina.
Judecătoarea a mai spus că legile justiției erau necesare și elaborarea lor a pornit în urmă cu câțiva ani chiar de la CSM. Ele au fost preluate pe rând de Raluca Prună, Florin Iordache și în cele din urmă de Tudorel Toader. Ea a precizat că nici până astăzi nu și-a dat seama ce i-a făcut pe colegii săi judecători din CSM să se răzgândească peste noapte și să își schimbe votul.
Raluca Dan
