Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au reacționat, vineri, la discuțiile avansate în spațiul public pe tema pensiilor magistraților, după raportul Băncii Mondiale care recomandă Guvernului creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor, dar și a perioadei de vechime în profesie, de la 20 de ani, în prezent, la 30 de ani, pentru ca România să se încadreze în jalonul din PNRR negociat cu reprezentanții Comisiei Europene.
Astfel, vineri dimineață, Secţia pentru judecători a CSM a transmis că îşi exprimă „consternarea” faţă de modalitatea în care chestiuni esenţiale referitoare la statutul judecătorilor precum modificarea condiţiilor de pensionare par a fi tratate la nivelul autorităţii executive. Secţia pentru judecători a reiterat solicitarea ca orice modificări legislative în ceea ce priveşte statutul judecătorilor să fie în acord cu principiul fundamental al independenţei justiţiei, inclusiv în componenta independenţei financiare a judecătorilor.
”Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă consternarea faţă de modalitatea în care chestiuni esenţiale referitoare la statutul judecătorilor par a fi tratate la nivelul autorităţii executive, fără existenţa unui dialog interinstituţional absolut firesc, cu consecinţe dezastruoase asupra funcţionării serviciului public al justiţiei, care se confruntă deja cu serioase dificultăţi din perspectiva insuficienţei resurselor umane. De altfel, redeschiderea la nivel public a problematicii privind anumite aspecte referitoare la statutul judecătorilor este de neînţeles, în contextul recentei adoptări de către Parlamentul României a legilor justiţiei”, transmit vineri magistraţii.
Secţia pentru judecători reiterează solicitarea ca orice modificări legislative în ceea ce priveşte statutul judecătorilor să fie în acord cu principiul fundamental al independenţei justiţiei, inclusiv în componenta independenţei financiare a judecătorilor.
”În acelaşi timp, o eventuală intervenţie normativă în acest domeniu trebuie să fie realizată cu echilibru şi precauţie, cu respectarea cerinţelor fireşti de predictibilitate a legii, astfel încât să fie evitată destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său şi afectarea fără precedent a dreptului cetăţeanului de acces la justiţie”, afirmă judecătorii.
Ei consideră necesară exprimarea unei poziţii a Consiliului de Management Strategic cu privire la pensiile de serviciu.
„La data de 28 octombrie 2022, la sediul al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc întâlnirea de lucru dintre președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Corina Alina Corbu, însoțită de vicepreședinții instanței supreme, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu și domnul judecător Ilie Iulian Dragomir, și conducerile curților de apel.
La întâlnire au fost reprezentate 15, dintre cele 16 curți de apel, prin intermediul președinților sau, în cazul imposibilității de participare, a vicepreședinților acestora.
Discuțiile au privit îmbunătățirea mecanismelor de unificare a jurisprudenței, inclusiv prin crearea unui parteneriat privind o Rețea națională de unificare a jurisprudenței, cu puncte de contact la nivelul tuturor instanțelor de ultim grad de jurisdicție, chestiuni legate de preconizata preluare a bugetului instanțelor, în ceea ce privește cheltuielile de personal, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și aspecte de actualitate privind informațiile apărute în spațiul public privind statutul magistraților și organizarea instanțelor.
În urma întâlnirii, participanții au convenit asupra adoptării unei Rezoluții referitoare la stabilitatea statutului magistraților, garanție a independenței justiției, precum și cu privire la calitatea actului de justiție și unificarea practicii judiciare.
În cuprinsul Rezoluției adoptate, președinții instanței supreme și ai curților de apel au reținut că atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă de fapt o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale.
Având în vedere că statutul judecătorilor este unul de rang constituțional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art.124 alin.(3) și art.125 din Constituția României-, se consideră necesară asumarea de către toate puterile statului a principiilor stabilității şi previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.
Orice modificări privind creșterea vârstei de pensionare ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor în funcție, să fie graduale, etapizate și corelate cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
Autoritățile ar trebui să-și aprofundeze politica de management a resurselor umane, pentru a implementa un management de perspectivă, evitând orice risc de reducere a numărului de magistrați și necesitatea de a gestiona un număr important de dosare. O modificare a vârstei de pensionare ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraților cât și asupra organizării instanțelor.
De altfel, în contextul procesului legislativ privind adoptarea noilor ”Legi ale justiției”, chiar în această lună, Parlamentul României a reconfirmat în linii fundamentale aceleași condiții de obținere a pensiei ocupaționale actualmente în vigoare.
S-a apreciat că, repunerea în discuție, periodic, la intervale scurte de timp și în lipsa unor justificări obiective, întotdeauna în sens negativ, a statutului judecătorilor agravează situația resurselor umane, prin creșterea presiunii și încărcăturii psihice a acestei funcții și are, în final, un efect negativ asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.
Sub aspectul condițiilor de muncă, s-a apreciat că îmbunătățirea progresivă a acestora la nivelul instanțelor judecătorești trebuie asumată printr-un document strategic cu caracter concret, care să cuprindă în mod detaliat obiectivele de investiții asumate, termenele de finalizare și sursele de finanțare”, arată reprezentanții ÎCCJ în comunicatul de presă.
Textul integral al Rezoluției poate fi consultat AICI.
Predoiu: Nu există niciun proiect de lege cu efect sau impact pe regulile aplicabile pensiilor din sistemul judiciar şi puterea judecătorească
În replică, ministrul Justiției Cătălin Predoiu a precizat, la şedinţa de vineri a Consiliului de Management Strategic (”COMS”), că nu există, la nivelul Ministerului Justiţiei, în avizare, şi nici la nivelul Guvernului, în dezbatere sau în procedura de avizare, ori de adoptare, niciun proiect de act normativ cu efect sau impact pe regulile aplicabile pensiilor din sistemul judiciar şi puterea judecătorească.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Justiţiei, Predoiu a comunicat, la şedinţa COMS de vineri, următoarele:
- „Nu există, la nivelul Ministerului Justiţiei, în avizare, şi nici la nivelul Guvernului, în dezbatere sau în procedura de avizare, ori de adoptare, niciun proiect de act normativ cu efect sau impact pe regulile aplicabile pensiilor din sistemul judiciar şi puterea judecătorească.
- Problematica legată de pensii, inclusiv sub aspectul propunerilor de legislaţie, se află în competenţa Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, la nivelul căruia funcţionează un grup de lucru în care, la propunerea ministrului Justiţiei, au fost invitaţi şi reprezentanţi ai CSM, ÎCCJ şi PÎCCJ. La cunoştinţa Ministerului Justiţiei, acest grup de lucru se află în faza preliminară a strângerii de date statistice din sistemul judiciar, pentru moment neexistând niciun proiect de act normativ elaborat în cadrul grupului de lucru, fapt confirmat şi de ceilalţi participanţi la şedinţa COMS.
- Orice proiect de act normativ adresat oricărui domeniu social, inclusiv în materia pensiilor, parcurge toate fazele de transparenţă decizională prevăzute de legislaţia în vigoare, punere în dezbatere publică, dezbatere publică cu sectoarele de activitate socio-profesională cărora se adresează, avizare interministerială, avizare la nivelul Consiliului Economic şi Social, Consiliului Legislativ etc., în prealabil înaintării spre aprobare Guvernului. Aceste faze procedurale formale sunt precedate de analiza politică şi decizia politică la nivelul Coaliţiei de Guvernare. Ulterior aprobării de către Guvern, orice proiect de lege este dezbătut de Parlament în comisii parlamentare înainte de a fi aprobat în Plenul celor două Camere, iar după o eventuală adoptare, poate fi supus, în cazul sesizării Curţii Constituţionale a României, controlului de constituţionalitate, iar ulterior poate fi promulgat sau retrimis spre reexaminare în Parlament de către Preşedintele României.
- Independenţa judecătorilor şi procurorilor, precum şi eficienţa sistemului judiciar reprezintă obiective esenţiale pe care România trebuie să le conserve şi consolideze, atât din perspectiva intereselor cetăţenilor, cât şi din perspectiva obligaţiilor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei, a Mecanismului ”Rule of Law” şi a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acest din urmă program derulat cu Comisia Europeană include printre obiective şi adoptarea legilor Justiţiei într-o formă şi conţinut care să garanteze independenţa Justiţiei. Ministerul Justiţiei a fost şi rămâne conştient de importanţa acestui criteriu al independenţei şi de garantarea lui atât prin legile Justiţiei, cât şi prin orice alt act normativ cu impact pe statutul magistraţilor.
- Pensia de serviciu este un element constitutiv al statutului de independenţă a magistratului, fapt consfinţit de repetate decizii ale Curţii Constituţionale a României, precum şi de numeroase izvoare de drept internaţional şi standarde democratice.
- Cele de mai sus reprezintă premisele de la care Ministerul Justiţiei va proceda la avizarea oricărui act normativ incident problematicii pensiilor, atunci când va fi sesizat cu un astfel de act normativ, după ce acesta va fi elaborat.
- Ministerul Justiţiei îşi manifestă preocuparea în cel mai înalt grad cu privire la neliniştile provocate în sistemul judiciar de speculaţiile din spaţiul public în legătură cu problematica pensiilor, care ar putea conduce la destabilizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, cu consecinţe directe asupra stării de legalitate şi intereselor legitime ale cetăţenilor, prin provocarea unor «pensionări în masă» în cadrul sistemului judiciar şi, în consecinţă, invită la responsabilitate publică în dezbaterea acestor teme, inclusiv din partea magistraţilor, prin raportare la reperele indicate supra la pct.3 şi 5 din prezenta comunicare”.
Ce spune Banca Mondială, consultant pentru PNRR
Ministrul Muncii, Marius Budăi a prezentat luni, la Parlament, soluţiile Băncii Mondiale pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile: să aibă parte de contributivitate, să aibă un stagiu minim şi să nu mai fie nicio pensie care să depăşească venitul din timpul serviciului. El a mai spus că toate aceste reglementări şi toate aceste propuneri pentru a îndeplini jalonul din PNRR se regăsesc în materialul trimis de la Banca Mondială, material care a fost înaintat şi către cabinetul premierului, aşa cum este normal.
Potrivit raportului Băncii Mondiale, nicio pensie specială nu va depăşi venitul obţinut în timpul perioadei de activitate. Propunerea prevede că, la momentul pensionării, nicio pensie nu poate depăşi 100% din plata netă la momentul pensionării, mai arată Banca Mondială.
Pensiile speciale actuale vor fi calculate pe baza principiului contributivităţii, vechimii în serviciu şi reajustării procentului veniturilor obţinute. Perioada minimă de contribuţie va fi similară cu cea utilizată în sistemul public general de pensii, mai propune Banca Mondială. Sistemul reformat se bazează pe principiul contributivităţii. Cei care lucrează o perioadă mai îndelungată vor primi pensii mai mari şi ratele de acumulare din toţii ani de contribuţie sunt egalizate. Acest lucru răspunde principiului vechimii. Procentul din venitul obţinut care reprezintă pensia a fost redus de la 80% la 65% din venitul brut, conform cerinţelor. Perioada minimă de contribuţie propusă pentru pensiile de serviciu este mai mare decât perioada minimă prevăzută în sistemul public general de pensii.
Protecţia deciziilor Curţii Constituţionale se va referi doar la pensiile magistraţilor şi nu la alte categorii şi se va referi doar la limitele prevăzute explicit în motivările Curţii, mai arată Banca Mondială. Această propunere reduce beneficiile, creşte vârsta de pensionare, creşte vechimea în serviciu necesară pentru eligibilitate pentru toate pensiile de serviciu, inclusiv cele ale judecătorilor şi procurorilor.
Raluca Dan