Comisia Juridică a Camerei Deputaților discută, joi, proiectul Legii privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, promovat de ministrul justiției Stelian Ion. După ce, inițial, a primit avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), proiectul de lege a fost avizat negativ și de Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților. Joi, dezbaterile au fost tensionate și în Comisia Juridică, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, și cel al CSM, Bogdan Mateescu părăsind iritați ședința.
Astfel, la debutul ședinței, Grupul Minorităţilor Naţionale a depus un amendament la proiectul privind desființarea SIIJ, prin care se introduce un aviz obligatoriu – conform al CSM la trimiterea în judecată a magistraţilor. Parlamentarii PNL, USR-PLUS și UDMR nu și-au asumat amendamentul respectiv, deși acesta a fost gândit și propus de către liderii Coaliției de Guvernare.
Apoi, deranjați de tonul dezbaterilor, președintele ÎCCJ și cel al CSM au părăsit ședința, în timp ce șeful DNA și cel al DIICOT au susținut desființarea SIIJ, argumentând că aceasta a fost votată, în adunările generale, de majoritatea procurorilor din subordine și că unitățile de Parchet pe care le conduc pot prelua cauzele aflate pe rolul Secției speciale.
Iată principalele declarații:
- Corina Corbu, președintele ÎCCJ: Eu cred că părerea mea nu contează. Nu am avut acces la informații, decât la proiectul afișat.
- Bogdan Mateescu, președintele CSM: Este o ședință nepotrivită pentru statutul unui magistrat. Credeam că va fi o discuție echilibrată, cu argumente juridice. Un astfel de comportament regret că există în Parlamentul României (…)Din păcate, am văzut în presă și, iată, este loc de garanții (despre avizul CSM privind trimiterea în judecată a magistrațiilor – n.r.). Nu ar trebuie să vorbim despre o superimunitate, pentru că această discuție despre garanții pe care am cerut-o insistent în numele unei părți însemnate din magistratură, a fost închisă brutal de apariții dese la televizor calificând superimunități.
- Crin Bologa: „Eu am venit să vă asigur în numele DNA că, în momentul în care se va desfiinţa această secţie şi competenţa va reveni Parchetelor. Exact ca înainte de înfiinţarea acestei secţii, DNA va încerca şi va reuşi să facă anchete profesioniste şi echidistante şi cu echilibru în ceea ce priveşte anchetarea procurorilor şi judecătorilor pentru fapte de corupţie. Apariţia acestei secţii a fost o insultă pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor, pentru cei cinstiţi şi oneşti şi nu a fost necesară. A fost o insultă pentru că fenomenul corupţiei nu este răspândit în rândul procurorilor şi judecătorilor, dar, în acelaşi timp, înfiinţarea secţiei a dus la o lipsă de eficienţă totală în combaterea fenomenului infracţional redus în rândul magistraţilor”.
- Oana Pițu: „Vreau să precizez că procurorii DIICOT au votat în majoritate covârșitoare împotriva operaționalizării SIIJ. (…) În ceea ce privește ipoteza în care, dacă SIIJ va fi desființată, dosarele vor reveni spre soluționare în competența DIICOT, vreau să asigur că aceastră structură de Parchet are procurori specializați să ancheteze infracțiuni de competența DIICOT.”
Și procurorul general al României, Gabriela Scutea, a pledat pentru desființarea SIIJ. Ea a precizat că aceasta este „departe” de a asigura un acces eficient la justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public.
- Gabriela Scutea: „În calitatea pe care o îndeplinesc, respectiv de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii şi ca reprezentat al Ministerului Public, am exprimat în mod constat poziţia favorabilă renunţării la funcţionarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, motivat de elemente care, consider eu, de la început nu au susţinut de o manieră convingătoare aceste competenţe speciale, pentru că, de fapt, nu a fost atât o măsură de organizare, cât o măsură derogatorie de competenţă. (…) Este mult mai important că această competenţă foarte largă a secţiei nu a fost în măsură să susţină toate cauzele care au fost preluate de la Parchetele cu competenţă generală şi specializată, efortul necesar pentru instrumentarea unor cauze care pot să apară cu derulare foarte rapidă oriunde pe teritoriul ţării. Sunt, în comparaţie, elemente pe care le-am avut în vedere, organizarea teritorială a DNA, DIICOT şi a Parchetelor de pe lângă Curţile de apel, competente pentru parte din infracţiunile care acum sunt la SIIJ. (…) Ne-am pus întrebarea care este plusvaloarea care vine din organizarea secţiei? Considerăm că aceasta este departe de a asigura un acces eficient la Justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public”.
Mihai Badea, președintele Comisiei Juridice, deputat USR:
- Această secţie a fost înfiinţată la iniţiativa lui Liviu Dragnea într-o perioadă de mari regrese pentru sistemul de justiţie din România. Din punctul meu de vedere, au fost două scopuri: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, adică, să se decidă în Kisseleff, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate. Şi desigur, redirecţionarea unor dosare penale ale unor politicieni, în general de la DNA către această secţie specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunţ, printr-o plângere. O consecinţă a acestei secţii a fost redeschiderea discuţiilor asupra unor recomandări din MCV, fiind nişte regrese. Majoritatea judecătorilor s-au opus înfiinţării acestei secţii.
Deputații PSD au contestat procedura prin care președintele Comisiei Juridice a luat cuvântul.
- Nicușor Halici, PSD: Domnule președinte, nu este normal să ne tratați totalitar, abuziv. Nu respectați procedura. Nu suntem la declarații politice. Nu vă este rușine? (microfon tăiat) De ce nu ați supus dezbaterii procedura? Dați cuvântul reprezentanțiilor din sistemul judiciar în loc să faceți aici o adevărată pledoarie politică! Dar nu vă este rușine?
Inițiatorul proiectului, ministrul sustiţiei, Stelian Ion, a pledat evident pentru proiectul său ca fiind varianta legislativă „cea mai corectă”.
Cora Dumitrescu