Pe măsură ce liderii cartelurilor de droguri își îndreaptă atenția către furtul de fonduri UE, șefa Parchetului European (EPPO) își dorește să riposteze. Laura Kövesi, șefa Parchetului European (EPPO), caută să obțină puteri și finanțare suplimentare pentru a face față fraudatorilor care își îndreaptă atenția către furtul de fonduri UE. Având în vedere această schimbare de accent al infractorilor, EPPO trebuie să fie pregătită să lupte împotriva acestui tip de infracțiune, informează politico.eu..
Din moment ce fondurile UE sunt din ce în ce mai atractive pentru infractori, este esențial ca EPPO să aibă resursele și autoritatea necesare pentru a contracara aceste amenințări. Laura Kövesi este hotărâtă să se asigure că instituția pe care o conduce are puterea și sprijinul necesare pentru a lupta împotriva acestor infracțiuni grave.
„Șă nu dormiți liniștiți”
Aceasta este mesajul transmis de către procuroarea-șefă europeană către organizațiile criminale care vizează din ce în ce mai mult UE și banii săi.
La doi ani de la începerea mandatului său ca primul șef al Oficiului Procurorului Public European (EPPO), Laura Codruța Kövesi a observat „o reorientare din partea Parchetului European
Traficul de droguri poate să ofere subiecte mai captivante pentru serialele de pe Netflix, însă aceste crime financiare în cadrul UE pot fi extrem de profitabile. „Europa pierde mai mult de 50 de miliarde de euro pe an doar din acest tip de criminalitate,” a declarat Kövesi, din România.
Într-un interviu acordat din biroul său din Luxemburg, Kövesi – care conduce o echipă de 135 de procurori care coordonează investigații transfrontaliere masive în legătură cu bugetul UE – a repetat avertismentul recent al Europolului, agenția de aplicare a legii a UE, privind un „refuz la nivel continental în ceea ce privește nivelul real al fraudelor financiare și ceea ce înseamnă acestea pentru securitatea noastră.”
Unul dintre principalele ținte este Facilitatea pentru Redresare și Reziliență, înființată în urma pandemiei de Covid pentru a distribui sume considerabile de bani pentru a ajuta țările să se redreseze. Sute de astfel de cazuri sunt investigate în prezent de EPPO.
„Odată cu existența criminalității organizate, pcum ar fi o mare piață pentru achiziționarea de droguri ilegale, există o corupție răspândită … și nu există țară curată din această perspectivă,” a spus Kövesi.
Dar presiunea asupra EPPO este în creștere în acest an electoral important și, deoarece echipa de procurori de elită a lui Kövesi va include noi membri din Polonia – acum guvernată de Donald Tusk, mai prietenos cu UE, după ani de zile sub legea și justiția naționaliste de dreapta – și Suedia. , care a anunțat că este în curs de aderare. Doar Ungaria nu face parte din eforturile EPPO.
Înființarea unui birou în Polonia ar putea ajuta și EPPO într-o altă zonă: conducerea acuzațiilor împotriva celor găsiți vinovați de încălcarea sancțiunilor rusești.
Franța și Germania au fost implicate în presiuni pentru acțiuni împotriva celor care încalcă sancțiunile, iar Kövesi așteaptă ca Comisia și eurodeputații să-și modifice mandatul înainte de a putea începe să lucreze în acest sens.
„Eu cred că EPPO este cel mai bun instrument pentru Europa în lupta împotriva acestui tip de criminalitate,” a spus Kövesi. Dar a atras atenția că bugetul EPPO va trebui să țină pasul cu extinderea rolului său, afirmând: „Întreaga arhitectură pusă în aplicare pentru a proteja banii UE trebuie să fie reorganizată puțin.”
Un FBI european?
În timp ce EPPO încearcă să combată corupția, există o altă agenție a UE care are un mandat similar – agenția antifraudă OLAF. Și în timp ce OLAF nu indică în ce măsură recomandările sale financiare au dus la recuperarea de bani UE, EPPO susține că a contribuit la recuperarea a miliarde de euro.
„Suntem un factor de schimbare,” a declarat Kövesi, menținând totuși că EPPO și OLAF cooperează bine.
Dar un diplomat al UE a pus sub semnul întrebării coexistența celor două entități destinate combaterii utilizării necorespunzătoare a fondurilor UE. „În timp ce EPPO poate crede cu adevărat că poate argumenta în favoarea unui buget mai mare pentru a-și face treaba, ar trebui să avem în vedere și faptul că probabil simte în același mod că bugetul mai mare al OLAF-ului nu reflectă neapărat rezultatele sale reale pe teren,” a spus diplomatul, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber.
Kövesi spune că finanțarea suplimentară ar ajuta-o să creeze o forță de investigații financiare de elită în întregul bloc.
Aceste planuri își iau încet forma. În luna mai, va începe prima „Academie EPPO” cu ajutorul Guardia di Finanza din Italia, o agenție de aplicare a legii subordonată Ministerului Finanțelor și nu Ministerului Apărării.
Un număr mic de investigatori din întreaga Europă vor participa la pregătire, cu ideea de a crea o comunitate de agenți care împărtășesc informații despre cazurile transfrontaliere.
Dar acest lucru nu înseamnă că Kövesi vrea să reînvie vechiul vis federalist de a crea un FBI european.
„Înțeleg ce face FBI-ul, dar … noi suntem europeni și în Europa avem suficiente instrumente pentru a ne proteja cetățenii,” a spus ea.
Colaborarea în cadrul UE nu este însă garantată
La doi ani de la înființare, unele dintre investigațiile EPPO se lovesc de obstacole, inclusiv în Grecia, unde echipa lui Kövesi a lucrat la un caz de presupusă deturnare a fondurilor UE în legătură cu un accident de tren care a cauzat moartea a 57 de persoane.
„Există o prevedere constituțională conform căreia numai parlamentul național are puterea de a investiga și de a urmări penal membrii sau foștii membri ai guvernului grec,” a spus Kövesi, adăugând că Comisia a fost informată în acest sens pentru a insista ca Grecia să-și actualizeze legile.
Dar în tot mai multe țări, există puțină sau deloc speranță că oficialii vor schimba legislația într-un mod care să permită procurorilor europeni să-i urmărească mai ușor pe criminali (și pe politicieni). Un studiu recent publicat la cererea Comisiei a semnalat că multe state membre fac dificilă eficacitatea EPPO în jurisdicțiile lor, fie în ceea ce privește independența, fie conformitatea cu legile UE.
De exemplu, Slovacia a introdus o procedură accelerată pentru reforma codului penal și a început dizolvarea Biroului Procurorului Special care se ocupă de cazurile de corupție – inclusiv cele legate de oficialii partidului de guvernământ Smer, condus de Robert Fico.
„Suntem foarte preocupati de asta,” a spus Kövesi, adăugând că a trimis o scrisoare Comisiei pentru a-și exprima temerile.
„Am avut aceeași reacție când a fost vorba despre Slovenia, unde guvernul dorea să reducă pedepsele în cazurile de fraudă, și unde multe cazuri ar fi fost închise, ceea ce reprezintă de facto amnistie.”
EPPO se află și într-o poziție delicată atunci când vine vorba de investigarea Comisiei în sine.
În 2022, EPPO a deschis un caz legat de achizițiile de vaccinuri, după sute de plângeri din partea cetățenilor despre Pfizergate (o controversă legată de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și ceea ce s-a spus în mesajele text pe care se presupune că le-a schimbat cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, înainte ca UE să semneze cel mai mare contract de vaccin Covid cu compania).
Dar nu vă faceți griji, a spus Kövesi, pentru că dacă echipa sa este supusă „presiunilor de orice fel, veți afla pentru că acest lucru va fi public.”
D.Constantin