Poliţiştii şi procurorii se tem de un asalt al denunţurilor neprobate, după decizia de joi a CCR, care-i va permite chiar şi unui şofer beat să scape de pedeapsă dacă denunţă un traficant de droguri
Sursa Zilei a stat de vorbă de zeci de profesionişti ai dreptului penal care au explicat beneficiile şi riscurile modificării legii 682/2002, a cincea lege care oferă, în România, beneficii majore denunţătorilor. CCR a respins ca inadmisibilă, în urmă cu doi ani, aceeaşi excepţie ridicată din oficiul de Tribunalul Galaţi, pe motiv că nu fusese corect formulată.
Printr-o decizie dată joi, judecătorii Curţii Constituţionale au corelat cele cinci texte de lege care consfinţesc denunţul în România, extinzând sfera celor care pot beneficia de înjumătăţirea pedepselor pentru dezvăluirea unor fapte penale grave şi la persoanele care sunt cercetate pentru infracţiuni minore. Specialiştii susţin că 682/2002 este şi singura lege care defineşte conceptul de infracţiune gravă, restul textelor fiind dedicate faptelor ce intră fie în competenţa DNA, fie a DIICOT. Judecătorii constituţionali au decis că se încalcă art. 16 din Constituţie, respectiv „Egalitatea în drepturi”, dacă un simplu hoţ care denunţă fapte grave nu poate beneficia de înjumătăţirea pedepsei, asemenea infractorilor de „rang înalt”.
Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit.a) pct.1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege
art.19 declarat neconstituțional
Legea nr.682/2002 privind protecția martorilor
Procurorii, poliţiştii şi avocaţii consultaţi de Sursa Zilei, au explicat că, în practică, această decizie se va traduce printr-o avalanşă de denunţuri venite din partea oricui a avut vreodată probleme cu legea penală, din simplul motiv că poate beneficia de clemenţă.
Vulnerabilizarea procurorilor
DNA şi DIICOT, ca structuri de parchet specializate în investigarea infracţiunilor grave, sunt primele vizate de beneficiile şi riscurile deciziei de joi a CCR. Procurorii din cele două structuri de parchet vor avea privilegiul să primească informaţii „pe bandă”, fără însă a avea vreo garanţie privind calitatea datelor. Cel mai bine a explicat mecanismul un procuror cu foarte mare experienţă în DIICOT.
„Imaginaţi-vă un şofer cercetat pentru conducere sub influenţa alcoolului care în timpul anchetei îşi dă seama că a văzut în drum spre poliţie un traficant de droguri. Ştiu, este o situaţie absurdă, dar o forţez tocmai ca să înţelegeţi că oricine poate avea interes acum să vorbească despre toate lucrurile grave pe care le-a văzut, sau mai grav, despre care doar a auzit. Asta presupune pe de o parte o încărcare a activităţii noastre cu sesizări neprobate/vagi, ceea ce înseamnă consum de resurse şi de timp, dar mai ales o mare dificultate în ierahizarea informaţiilor. În acelaşi timp, acest lucru poate conduce la o vulnerabilizare a procurorilor de caz care ar putea fi lejer acuzaţi de favorizarea infractorului, în cazul în care denunţurile respective nu se concretizează”, a declarat, pentru Sursa Zilei, un procuror DIICOT.
Cum funcţionează legile reducerilor: Fraudezi 10 milioane de euro, scapi cu suspendare
Practica arată că aceste legi funcţionează cel mai bine pentru persoanele potente financiar şi cu acces la informaţii. Spre exemplu, un infractor care a fraudat 10 milioane de euro poate să se aleagă cu o pedeapsă de 6 luni cu suspendare (caz real – dosarul „Zahărul”). Dacă îi ajută pe procurori să extindă cercul suspecţilor (devoalând alte firme implicate în emiterea de facturi fictive), inculpatul pleacă de la limite de pedeapsă cuprinse între 3 şi 12 ani şi ajunge la 1 an şi 6 luni, respectiv 6 ani, pentru maximum. Dacă în timpul cercetării judecătoreşti mai face un denunţ prin care sunt confirmate alte infracţiuni (cum ar fi corupţie), limitele de pedeapsă se reduc până la 9 luni, minimum, respectiv 3 ani, maximum. Dacă până la finalul judecăţii, inculpatul plăteşte şi prejudiciul (conform art 10 din Legea 241/2005) şi nici nu are antecendente, poate rămâne liniştit cu 6 luni de închisoare cu suspendare. „Sfârşeşti prin a-ţi cere şi scuze infractorului”, a conchis un alt procuror specializat în combaterea corupţiei.
Calcule celebre pentru libertate: Exemplul „Microsoft”!
Unul dintre cazurile celebre în care avocaţii au pornit de la calcule matematice pentru obţinerea de beneficii este „Microsoft” – un dosar atipic, cu recunoaşteri din faza urmăririi penale, deşi, teoretic, acest lucru se face la primul termen de judecată, după ce rechizitoriul trece de camera preliminară. Pentru infracţiunea de spălare de bani limitele de pedeapsă de la 3 la 10 ani sunt reduse, prin denunţarea altor fapte, la jumătate, rezultând limite de 1 ani şi şase luni, respectiv 5 ani maximum. Noile limite de pedepse se mai reduc cu o treime pentru recunoaştere şi încă o treime pentru acoperirea prejudiciului.
Nu există o măsură de control pentru denunţători: Doar două rechizitorii pentru denunţ calomnios!
Parchetele cu activitate deja supraîncarcată au, conform specialiştilor consultaţi de Sursa Zilei, cel puţin două soluţii: 1. sancţionarea celor care furnizează informaţii false (prevăzută la art. 266 Noul Cod Penal – Inducerea în eroare a organelor judiciare) şi 2. perfecţionarea metodelor de filtrare şi analiză a informaţiilor.
Un procuror cu o vechime de 15 ani în profesie şi care deţine o funcţie de conducere în Ministerul Public a dezvăluit pentru Sursa Zilei că în toţi aceşti ani a auzit de un singur rechizitoriu trimis în judecată pentru denunţ calomnios, infracţiune preluată de Noul Cod Penal sub infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare şi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Dosarul respectiv, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, are 90% şanse de achitare, fiind vorba despre un judecător care i-a făcut plângere penală unui fost inculpat care-l acuzase de abuz în serviciu atunci când i-a decis arestarea preventivă. Procurorii sunt de părere că această infracţiune este cel mai dificil de probat sub aspectul intenţiei, pentru că textul de lege incriminează denunţarea infracţiunilor despre care autorul „are cunoştinţă că sunt nereale”.
Un al doilea dosar de denunţ calomnios a fost trimis în instanţă de Parchetul Tribunalului Bucureşti şi se referă la circumstanţele speciale în care s-au aflat membrii unei reţele specializate în înşelăciuni şi tâlhării asupra curierilor. Infractorii au promis unei persoane foarte bolnave că se ocupă de spitalizarea sa dacă se autodenunţă ca fiind autorul unei tentative de omor care-l viza pe unul dintre poliţiştii care participaseră la flagrantul organizat de judiciariştii Sectorului 1 din Capitală în 2010. Poliţistul care se aşezase în faţa maşinii tâlharilor a fost luat pe capotă şi plimbat 300 de metri pe plafonul maşinii, autorii reuşind să fugă.
Textele de lege care-i transformă pe infractori în „oamenii statului”
Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 si 2, si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta sau faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege
Legea 682/2002 privind protecţia martorilor
Art. 19
Persoana care a comis una dintre infracţiunile atribuite prin prezenta lege în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege
Legea 508/2004 privind organizarea şi funcţionarea DIICOT
Art. 18
Persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-10, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege
Legea 143/2000, privind combaterea traficului de droguri
Art. 16
Dacă faptele prevăzute în prezenta secţiune constituie, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, infracţiuni mai grave, acestea se pedepsesc în condiţiile şi cu sancţiunile stabilite în aceste legi
Legea 78/2000, privind organizarea şi funcţionarea DNA
Art. 16
(1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.
(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1)
Legea 241/2005, privind combaterea evaziunii fiscale
Art. 10
Mihaela Chiper
Andrei Tudor