Săptămâna Școlii de Vară de la Tușnad: Ungaria lansează provocări la adresa României, prin instituții oficiale

Universitatea de Vară Balvanyos revine în prim-plan în această săptămână, ca o platformă de lansare a unor mesaje iredentiste și anti-românești din partea instituțiilor oficiale din Ungaria și a organizațiilor maghiarilor din Transilvania.

Evenimentul desfășurat anual în localitatea harghiteană Băile Tușnad s-a transformat constant, în ultimii ani, într-un prilej de tensionare a relațiilor interetnice și bilaterale. Punctul culminant este sâmbătă, când va fi prezent premierul Ungariei Viktor Orban.

Primele semnale au apărut miercuri, prin intermediul agenției oficiale MTI, care a relatat despre începerea lucrărilor, folosind ca reper de spațiu formula Ținutul Secuilor, în centrul României. În varianta din limba engleză – ”Băile Tușnad (Tusnádfürdő), in Szeklerland, central Romania”.

De asemenea, Ministerul de Externe al Ungariei a publicat un comunicat despre participarea oficialilor ungari, în care a folosit exclusiv formulările ”Bazinul Carpatic” și ”Szeklerland”, evitând ”România” sau ”Transilvania”.

Din punctul de vedere al relațiilor diplomatice, folosirea formulării ”Ținutul Secuilor” este un gest agresiv. România refuză o astfel de delimitare administrativă, pentru că s-ar baza pe diferențierea etnică – de altfel, acesta a fost și cea mai fierbinte temă în dezbaterile interne despre regionalizare. Ungaria și-a făcut o politică de stat, sub guvernul FIDESZ, din a sprijini în mod agresiv tendințele de autonomie etnică ale maghiarilor din statele vecine și din a forța cadrul politic și constituțional al acestor state. Pe aceste coordonate sunt și toate discursurile oficialilor de la Budapesta și ale politicienilor maghiari din România, de la Tușnad.

Principalele declarații din primele zile ale evenimentului, conform relatărilor citate:

Arpad Janos Potapi, secretar de stat pentru politica națională:

• Ideile discutate la Universitatea de Vară de-a lungul anilor au pus bazele pentru cele mai importante realizări ale politicii Ungariei pentru comunitățile maghiare din exterior – legea statutului, prijinul pentru educație, legea dublei cetățenii, Constituția din 2011.
• La fel ca în secolele 16-17, ungurii se găsesc din nou la o răscruce, la care trebuie să se ”redefinească”, și trebuie să găsească ”puncte de reper” care pot pune bazele secolelor următoare.

Zsolt Nemeth, președintele Comsiei de politică externă a Parlamentului Ungariei:

• Ungaria preferă stabilitatea, în contextul conflictului din Ucraina, al amenințării teroriste și al valurilor migratoare.
• În situația geopolitică actuală, Ungaria trebuie să sprijine stabilitatea Europei, prin angajamentele față de NATO, prin voința de a se forma politici unice în UE de apărare, energie și de migrație.
• Avansul partidelor radicale de stânga din sudul Europei și al celor radicale de dreapta în nordul Europei impune ca Europa Centrală să reinventeze un model de integrare a continentului.
• Nu va exista stabilitate în Europa până când comunitățile nu se vor respecta reciproc. Ungaria așteaptă de la statele vecine să creeze siguranță juridică pentru ungurii din acest țări și să le respecte limba, simbolurile, identitatea națională.

Tibor Törő, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania:

• Ediția din acest an reprezintă o continuare a eforturilor de a găsi soluții la provocările pe care le întâmpină politica națională a Ungariei.
• Universitatea de Vară de lșa Tușnad este ”mai mult decât un simplu festival”, a devenit o instituție, similară cu ceea ce reprezintă CF Barcelona pentru oamenii din Catalonia.

Zoltán Balog, ministrul ungar pentru Resurse Umane:

• Guvernul de la Budapesta va lansa un program Erasmus unguresc, prin care va promova schimburile de studenți și profesori dintre Ungaria și universitățile maghiare de dincolo de granițe. Programul, care ar putea fi aprobat în septembrie, are ca obiectiv triplarea numărului de studenți din Ungaria care studiază la universități din afara granițelor, și creșterea cotei actuale de 5.000 de studenți din statele cecine care învață în Ungaria.

Krisztina Sandor, președintele Consiliul Național Maghiar din Transilvania:

• Prefecții din Ținutul Secuilor, adică reprezentanții locali ai Guvernului din București (n.r. – a se citi prefecții din Harghita și Covasna),  nu au dorit să vină și să aibă oportunitatea de a spune de ce simbolurile maghiare îi irită. De asemenea, nici reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe de la București sau liderii DNA au refuzat să vină la Tușnad.
• Universitatea de Vară îi apreciază cu atât mai mult pe intelectualii români autonomiști din Transilvania, care au venit la această ediție.

Potrivit Agerpres, la cea de-a 26-a ediție a Universității de Vară și Taberei Studențești de la Băile Tușnad sunt invitați aproximativ 200 de lectori, reprezentanți ai Guvernului de la Budapesta, specialiști, profesori universitari, oameni de afaceri, cercetători sau diplomați, cu precădere din Ungaria, dar și din România. Vor fi abordate subiecte politice, economice, culturale și se vor avea loc zeci de concerte. Organizatorii susțin că pe toată perioada taberei, numărul total al participanților va ajunge la 45-50.000. Evenimentul de la Băile Tușnad este organizat de Fundația Pro Minoritate Budapesta și de Consiliul Tineretului Maghiar din România, în parteneriat cu mai multe asociații și fundații din cele două țări.

În 2013, declarații similare făcute la Tușnad de oficialii de la Budapesta au generat un răspuns din partea secretarului de stat în MAE George Ciamba.

Zsolt Nemeth, care era atunci secretar de stat în MAE ungar, a declarat că „regionalizarea, drapelul Ţării Secuilor şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş” sunt probleme care ţin de democraţie. În replică, Ciamba a afirmat că astfel de declarații reprezintă o ingerinţă organizarea administrativ-teritorială a României, care este un proces democratic, legitim și suveran.

„Nu pot să nu constat că lucrările Școlii de Vară de la Băile Tuşnad seamănă foarte bine cu o şedinţă a Guvernului Ungariei, organizată de data aceasta în România, atât prin participarea substanţială guvernamentală, cât şi prin fondul problematicilor abordate, centrate pe promovarea politicii naţionale a Ungariei în raport cu minoritatea maghiară, inclusiv din România”, a afirmat Ciamba în 2013.

Până în prezent, niciun oficial guvernamental nu a avut o reacție la declarațiile de la Universitatea de Vară Balvanyos 2015.

V.B.