Premierul Olandei Mark Rutte a declarat, miercuri, la Cincu (județul Brașov), într-o conferință comună de presă cu președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă, că „Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, dar aderarea „poate fi realizată când toate condițiile sunt îndeplinite”. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că este optimist cu privire la acest lucru, însă nu doreşte să facă „o afirmaţie exagerat de optimistă asupra duratei (procedurilor – n.r.) și nu intenționează să dea un termen-limită pentru asta.
„Olanda nu este, în principiu, împotrivă. Noi spunem că toate ţările care îndeplinesc condiţiile trebuie să adere la spaţiul Schengen. România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună în ultimii ani. În acelaşi timp, zicem noi, despre aderarea la Schengen poate fi vorba când toate condiţiile sunt îndeplinite. Avem şi un mecanism de monitorizare, avem şi un mecanism de colaborare şi verificare, paşii următori vor veni. Trebuie să vedem ce urmează în această procedură şi o să vorbim mai departe, dar Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, a declarat Mark Rutte, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă la Cincu, dacă opoziţia Olandei privind aderarea ţării noastre la Schengen ţine de corupţia din Portul Constanta, problemele de la frontiere sau infrastructură.
„E foarte important ca toată informația să fie pe masă. Comisia Europeană lucrează acum. Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră corectă, de aceea am menționat MCV, trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Despre corupție, crima organizată, despre asta e MCV și apoi trebuie să apreciem împreună. Despre Schengen – misiunea de evaluare ar putea fi mai largă, mai profundă, așteptăm rezultatele, deci nu pot să vă dau un termen, dar nu vom lua mai mult timp decât necesar”, a mai spus Mark Rutte.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a precizat că este optimist cu privire la aderarea României, dar nu oferă un termen-limită pentru asta.
„Am discutat azi in extenso tema Schengen şi discuţia a fost una pozitivă. Noi toţi trei căutăm calea cea mai bună pentru a finalza aderarea la Schengen cu un răspuns pozitiv. Niciunul nu ne putem imagina că putem să eşuăm în acest demers. S-au scurs acei 11 ani de la ultima evaluare, iar cei din UE doresc să primească confirmarea că am aderat nu doar la anumite proceduri Schengen, ci ne-am făcut temele şi în alte domenii. Întregul spaţiu Schengen e supus unei modernizări şi noi suntem parte din ea. Dar e nevoie de multă muncă. Nu vreau să fac o afirmaţie exagerat de optimistă asupra duratei. Nu, nu există solicitări speciale, nemaiauzite sau nemaidiscutate. Solicitările se referă strict la chestiunile legate de Schengen şi vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a rezolva chestiunile care nu sunt încă lămurite. Eu sunt optimist”, a explicat Iohannis.
„Cred că e bine să fim realiști. Eu am spus intenționat condiții tehnice și politice. Intrarea în Schengen are o parte tehnică – de proceduri, să fim coerenți cu toți partenerii din UE, însă procesul tehnic nu e finalul. Finalul e un vot în Consiliul JAI, acolo se votează. Și regula e – consens. Să nu facem o eroare. Votul în JAI are o puternică componentă politică. Dar, ca să fie consens, toți trebuie să fie convinși că normele sunt îndeplinite, și asta ne dorim și noi. În final, într-o democrație, politicenii votează, cum și ei sunt votați de public. Nu dorim să intrăm în Consiliul JAI nelămuriți și să apară discuții care apoi se pot duce într-o direcție negativă. De aceea, eu nu intenționez să dau un termen limită, pentru că obiectivul obiectivul României nu este de a intra in Schengen la un termen fix, obiectivul României este de a intra în Schengen”, a completat Iohannis, răspunzând astfel întrebării legate de un posibil răspuns pozitiv al Olandei privind aderarea României la Schengen înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie.
Raluca Dan