Darul cerului avea forța egală cu a soarelui pentru romani, alchimiștii visau s-o transforme în aur şi vracii o culegeau la crucea zilei, când soarele era în zodia Leului. Paracelsus făcea o analogie între laptele galben-portocaliu al rostopascăi și secreția biliară, folosind-o în vindecarea ficatului, a bilei și a fierii.
Hahnemann, fondatorul homeopatiei, își vindeca bolnavii de ficat cu rostopască, iar Dioscoride o recomanda pentru vindecarea cataractei și a conjunctivitei. O confirmare „istorică” a calităților rostopascăi îi aparține marelui pictor german Albrecht Durer, care a imortalizat-o într-o pictură, după ce a vindecat o boală de ficat.
Rostopasca este recunoscută pentru proprietățile vindecătoare în tratamentele cu pulbere, tinctură, infuzie, alifie și cataplasmă făcute din tulpină, frunze și flori.
Rostopasca conține alcaloizi, sparteină, vitamina C, ulei volatil, flavonoizi, saponoide, săruri minerale şi tratează diverse afecţiuni: colici biliare, dischinezie biliară, acnee, eczeme, enterocolite, hepatite acute și cronice, leucemie, cancere hepatice.
Rostopasca are proprietăţi antispastice, este bun vasodilatator coronarian, antimicotic, antitumoral, sedativ, decongestiv hepatic, antibiotic, cicatrizant şi măreşte secreţia biliară.
Rostopasca ajută la formarea sângelui, tratează bolile hepato-biliare şi gastrita, vindeca hemoroizii, bătăturile, tumorile maligne de piele, cataracta şi petele de pe cornee, sângerarea retinei şi dezlipirea de retină, psoriazisul, eczemele, negii, verucile şi herpesul bucal şi genital.
R.M.