Moment istoric pentru românii din Serbia. După aproape 200 de ani în care au fost supuși unui complex proces de deznaționalizare, românii din Timoc încearcă să facă front comun cu comunitățile românești din Voivodina și Banat pentru a-și câștiga drepturile culturale, lingvistică și religioasă, necesare pentru a-și păstra identitatea.
În acest sens, organizațiile de români de pe teritoriul Serbiei se vor reuni la sfârșitul săptămânii pentru a stabili o listă comună de candidați la alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române (CNMNR). Până acum, organismul de reprezentare şi apărare a intereselor minorităţilor din Serbia nu a avut niciun membru român din Timoc. Alegerile se vor desfăşura în toamna acestui an, iar pentru românii din Timoc, reprezentarea în Consiliul Naţional al Minorităţilor este foarte importantă. Înseamnă mult mai multe drepturi, dar şi un alt statut în relaţia cu statul sârb.
Conform legilor din ţara vecină, vlahii şi românii sunt două minorităţi diferite. Cei mai mulţi s-au declarat vlahi, adică peste 35.000 şi mult mai puţini români, peste 2.000. Acest lucru a făcut ca românii din Timoc să nu fie reprezentați în Consiliul Naţional al Minorităţilor. Singurii români recunoscuţi de statul sârb ca minoritate sunt cei din Voivodina. Acum, însă, Iniţiativa Românilor din Serbia, condusă de Bojan Barbucici, face eforturi pentru ca la alegerile din această toamnă românii din întreaga Serbie să aibă o listă comună de candidați pentru consiliul de reprezentare al minorităţilor din Serbia.
Astfel, sâmbătă, va avea loc, la Pancevo, un moment extrem de important pentru românii din Serbia: adoptarea deciziei de a propune o listă proprie de candidați pentru Consiliul Minorității Românești din Serbia. Acest lucru este unul deosebit de important, mai ales pentru românii din Timoc, cărora statul sârb încearcă să le atribuie o altă identitatea, cea de vlahi.
Preşedintele Asociaţiei Iniţiativa Românilor din Serbia, Bojan Barbucici, a declarat pentru Sursa Zilei că îşi doreşte ca etnicii români să îşi păstreze cultura şi tradiţiile, în ciuda divizării cu alte grupuri de vlahi.
Puteți lua parte la un moment istoric pentru comunitatea românească din Valea Timocului – Serbia, una din minoritățile care încearcă să își afirme identitatea culturală, lingvistică și religioasă, la capătul a aproape două secole de asimilare cruntă. După ce, la Donji Milanovac, ne-am ales Biroul de Conducere și am anunțat intenția noastră a forma o listă comună cu frații noștri din Voivodina, pentru participarea la alegerile pentru Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia, acum vom chema pe frații români din Banatul Sârbesc să ni se alăture pentru a câștiga împreună cât mai multe locuri în viitorul consiliu românesc. Numai uniți vom putea învinge și vom putea deschide un nou drum tuturor celor aproape 400.000 de români care trăiesc în Serbia . Anul acesta, la alegerile pentru consiliile naționale ale minorităților naționale din Serbia, și românii din Timoc au posibilitatea de a-și trimite reprezentanți în Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia și de a nu mai accesa listele pentru consiliul așa zisei minorități vlahe. Inițiativa Românilor din Serbia continuă, pe 12 aprilie 2014, la Pancevo, adoptarea deciziei de a propune o listă proprie de candidați pentru Consiliul Minorității Românești din Serbia, pe care vor fi reuniți reprezentanții tuturor organizațiilor românești din Serbia
Bojan Barbucici
Timocul sau Valea Timocului este o regiune situată în nordul peninsulei Balcanice (în estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei), de-a lungul râului Timoc şi în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din judeţele sârbeşti Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zaiecar, precum şi regiunea bulgară Vidin. Uneori, regiunea este numită Tribalia (după Tribali, o ramură a dacilor din antichitate, care a trăit în nord-vestul Bulgariei de azi). În această regiune trăieşte o importantă populaţie românească, numită de către slavi drept „vlasi” (valahi, vlahi). Potrivit unor oameni de ştiinţă, aici trăiesc aproximativ 400.000 de români. Statisticile oficiale sârbeşti spun însă că ar fi doar 42.075 români (împărţiţi în vlahi şi români).
Situaţia acestora este de-a dreptul sumbră din punctul de vedere al păstrării identităţii naţionale. Pe lângă faptul că sunt divizaţi, românii sunt supuşi unui proces agresiv de deznaţionalizare şi asimilare. Aceşti oameni nu se bucură cum ar trebui de libertatea cuvântului, de biserici în care să se oficieze în limba română şi de dreptul fundamental la educaţie în limba maternă.
Doru Plotuna