Ponderea cheltuielilor cu alimentele în totalul cheltuielilor unei gospodării a scăzut cu 1,1% în trimestrul al treilea al anului trecut, față de perioada similară din 2012, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). În același timp, ponderea cheltuielilor cu locuința (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale și alți combustibili) a crescut cu 0,5%.
”O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul III 2013, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,5%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,1%) şi cele pentru educaţie (0,3%)”, se arată într-un comunicat de presă al INS.
În trimestrul al treilea al anului trecut, veniturile totale ale populaţiei – medii lunare pe o gospodărie – au fost de 2.528 de lei cu aproape 3% mai mari decât în perioada similară din 2012. Veniturile băneşti medii au reprezentat 86,3%, față de 84,7% în trimestrul al treilea din 2012.
Cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.267 de lei lunar pe o gospodărie, cu 2,4% peste nivelul înregistrat în T3 32012. Cheltuielile de consum medii au reprezentat 72,9%, față de 72,1%.
”Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.528 de lei pe gospodărie şi 886 de lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.182 de lei lunar pe gospodărie (765 de lei pe persoană), iar veniturile în natură de 346 de lei lunar pe gospodărie (121 de lei pe persoană)”, arată INS.
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2013, respectiv 51,2% în trimestrul II şi 53,1% în trimestrul III 2013).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,7%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,9%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (13,7%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12,0%).
Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 38,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 13,7% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.
În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 65,2% din salarii, de 21,2% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 6,9% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 35,2% din totalul veniturilor.
Cea mai mare parte a acestora (24,8% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 10,4% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (31,1%) şi celor din prestaţii sociale (25,3%).
Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul III 2013, în medie, de 2.267 de lei lunar pe gospodărie (794 de lei pe persoană) şi au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,8%).
Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 450 de lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 46 de lei.
”Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar”, mai arată INS.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2013, în medie, 40,9% din consumul gospodăriilor, față de 42% în trimestrul III 2012.
Cosmina Croitoru