Magazinele de tip discount acopereau 9% din consumul casnic de bunuri de larg consum în 2012, în creștere cu 11% în valoare absolută față de anul precedent, arată un studiu de piață al GfK România. Analiza ia în considerare evoluţia Penny Market, XXL Mega Discount şi Lidl, fără Profi care s-a repoziţionat în supermarket începând cu februarie 2012.
”Imaginea comerţului modern este în continuă schimbare şi în 2013. Jucătorii de pe piaţa de retail din România îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa, atât printr-un număr mai mare de magazine, cât şi prin acţiuni de promovare intensă în media”, se arată în studiul GfK.
În 2012, aceste acţiuni s-au reflectat într-o creştere a comerţului modern cu un punct procentual faţă de anul anterior, atrăgând 49% din valoarea totală a pieţei de FMCG pentru consumul acasă. În ultimul trimestru al anului 2012, raportul dintre comerţul modern şi cel tradiţional a ajuns la 50-50 în valoare.
În acest context, discounterii acopereau 9% din consumul casnic de bunuri de larg consum în 2012. Astfel, 6 din 10 gospodării din România şi-au făcut cumpărăturile cel puţin o dată din discounteri, iar frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună.
Atunci când merg la cumpărături în magazinele de tip discount, categoriile preferate sunt din zona de mâncare şi băuturi (sucuri, cafea, bere, apă).
Segmentul care înregistrează cea mai mare creştere în valoare este cel al produselor alimentare, marcând un plus de 19% faţă de 2011. Pentru băuturi, gospodăriile au cheltuit cu 10% mai mult în magazinele de tip discount pentru aceeaşi perioadă analizată.
Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în 2012 a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.
Începând din ianuarie 2013, GfK România a înlocuit metoda clasică de colectare a datelor cu ajutorul jurnalului de cumpărături cu o soluţie inovatoare – scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum. În plus, numărul de gospodării monitorizate a crescut la 3.000.
Odată cu aceste schimbări, GfK a lărgit şi categoriile monitorizate. La cele deja analizate, se adaugă: fructe şi legume proaspete şi congelate, carne proaspătă şi procesată, alcool, produse de îngrijire pentru bebeluşi, îngheţată, sosuri şi dressing-uri, mâncare pentru animale.
Cosmina Croitoru