România ocupă poziţia 31 într-un clasament realizat de firma de consultanță Ernst&Young, care a analizat gradul de globalizare raportat la PIB în cazul a 60 dintre cele mai mari economii ale lumii. România a avansat cu o poziţie în acest clasament față de anul precedent.
”Indexul de globalizare” pentru 2012 arată că evoluţia României este în linie cu media globală. La capitolul ”Mişcarea forţei de muncă”, economia României este cu 0,77 de puncte peste media globală. Există şi valori înregistrate sub nivelul mediei globale – ”Schimburi de tehnologie şi idei”, cu -0,51 de puncte sub medie, şi ”Mişcarea capitalului şi finanţelor”, cu -0,25 de puncte sub medie.
România ocupă poziţia a 11-a în rândul celor 22 de pieţe emergente monitorizate. ”România are o economie deschisă, care a beneficiat din plin de accesul la noile pieţe, în special la cele din UE. Ea va beneficia, pe mai departe, de liberalizarea treptată a comerţului mondial şi de integrarea comercială tot mai strânsă cu UE. O parte dintre barierele comerţului cu bunuri în cadrul UE, care încă mai persistă în prezent, e posibil să fie eliminate, iar liberalizarea comerţului şi a serviciilor, care ar putea aduce beneficii României, va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât cel prognozat anterior”, se arată în raport.
Tehnologia – principalul instrument
La nivel global, cercetarea arată că procesul de globalizare continuă să avanseze în principalele 60 de economii din lume, în pofida creşterii slabe înregistrate în 2012 şi a perspectivelor economice incerte pentru 2013 în majoritatea pieţelor.
Raportul, intitulat ”Privind dincolo de aparenţe: globalizarea şi noile oportunităţi de creştere”, cuprinde Indexul de globalizare și un sondaj bazat pe interviuri cu 750 de directori executivi din companii din întreaga lume, derulat în noiembrie 2012 și coordonat de The Economist Intelligence Unit.
În contextul în care majoritatea prognozelor privind PIB-ul global prevăd o creştere cuprinsă între 3% şi 3,5% pentru 2013 şi o creştere modestă pentru anii ce vor urma, Indexul estimează că globalizarea va continua să se extindă, iar tehnologia şi schimburile transfrontaliere de idei vor constitui principalele pârghii.
În ultimele 12 luni, o serie de ţări cu economii în creştere rapidă, precum Vietnam, Malaezia, Tailanda, Filipine sau ţări mai mici din Europa, precum Belgia şi Slovacia şi-au îmbunătăţit simţitor indicele de globalizare.
Apare un nou val de ”tigri” economici
Indexul evidenţiază faptul că apar tot mai multe pieţe, din afara ţărilor BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China), care înregistrează creşteri rapide şi se transformă în puncte fierbinţi ale business-ului global, graţie percepţiei că sunt mai bine integrate global decât ţările BRIC în privinţa comerţului, a investiţiilor, precum şi din perspectiva criteriilor culturale şi tehnologice.
Totodată, aceste pieţe înregistrează creşteri economice solide şi constante, apropiate de cele ale economiilor fruntaşe din grupul BRIC. Turcia, Mexicul şi Indonezia vin puternic în urma Chinei şi a Indiei în privinţa creşterii PIB-ului în intervalul cuprins între 2000 şi 2015. Peru, Columbia, Venezuela, Malaezia şi Vietnam, precum şi unele ţări şi regiuni din Africa îşi pregătesc trambulina care să le propulseze printre cele mai dinamice zone din lume pentru investiţii.
Procentul oamenilor de afaceri care consideră că pieţele emergente, altele decât BRIC, vor deveni principala sursă de generare de venituri noi a crescut, în ultimii trei ani, de la 26% la 45%. Ca urmare, aceştia includ în planurile lor de viitor ţări precum Africa de Sud, Indonezia, Mexic sau Turcia, care apar menţionate ca zone foarte competitive.
Cu toate că multe dintre economiile în creştere rapidă din afara BRIC devin tot mai interesante pentru investitori, ele reprezintă, mai degrabă, un pariu pe termen lung. Raportul subliniază faptul că acestea sunt doar o parte din întregul tablou. Pentru a-şi crea un portofoliu bine echilibrat, investitorii vor trebui să ia în calcul şi alte mize care să includă anumite pieţe mature, mai ales pe cele care dau semne de revenire în anumite sectoare şi zone de business.
Directorii executivi intervievaţi confirmă faptul că America de Nord şi Europa de Vest rămân pieţe esenţiale pentru protejarea rezultatelor lor financiare. Costurile ridicate ale energiei, micşorarea diferenţelor cu costurile de muncă între pieţele dezvoltate şi cele emergente şi ciclurile de viaţă tot mai scurte ale produselor determină organizaţiile globale să-şi mute operaţiunile de producţie mai aproape de pieţele de desfacere.
Numărul respondenţilor care se aşteaptă ca organizaţiile lor să externalizeze, în următorii trei ani, o mare parte din funcţiile operaţionale către furnizorii de pe pieţele mature creşte de la 22% la 36%. În plus, numărul celor care plănuiesc să externalizeze o parte din activităţi către surse mai apropiate, va fi mai mult decât dublu, de la 14 % la 35%.
O singură soluție – competitivitatea
Pe măsură ce comerţul cu bunuri şi servicii îşi revine la nivelul de dinainte de declanşarea crizei financiare, iar fluxul de capital înregistrează o creştere constantă, tehnologia şi schimburile transfrontaliere de idei vor continua să modeleze extinderea şi caracterul globalizării.
În condiţiile în care integrarea comercială continuă să se stablizeze, se estimează o schimbare de poziţie între ţările importatoare şi cele exportatoare. Economiile în creştere rapidă devin pieţe de consum tot mai puternice iar pieţele dezvoltate dobândesc o forţă tot mai mare în producţia şi exportul de bunuri şi servicii.
Bogdan Ion, Country Managing Partner la Ernst&Young România, spune că provocarea pentru mediul de business este să monitorizeze, să evalueze şi să răspundă cât mai rapid şi mai eficient unui mediu foarte dinamic, unde nu mai pot fi aplicate soluţii standard. ”În acest context, România poate să câştige în competiţia pentru investiţii numai prin îmbunătăţirea continuă a competitivităţii economiei”, a afirmat Bogdan Ion.
V.B.